...Nu mai trăieşte de mult în turn şi n-o mai păzeşte de mult niciun balaur răutacios.
Nu, Rapunzel zburdă liberă şi nestingherită prin cafenele (până atunci) liniştite din Galaţi şi deranjează pe ceilalţi consumatori cu vocea ei spartă şi hăhăită, în timp ce povesteşte prietenelor ei de la masă: Mica Sirenă şi Betty Boop, ce a mai făcut ea, săptămâna trecută când s-a întâlnit cu Freud la taverna din colţ.
Povestea e cam aşa:
Discuta ea fain-frumos cu Freud şi îi ea dădea idei despre psihanaliză când, ce să vezi, vine Kant şi le întrerupe discuţia.
Unde mai pui că nici nu apucă să scape de Kant că vine nesimţitul de Enescu zbârnâind dintr-o vioară pe lângă ei. Degeaba e el mare şi tare şi ţine concerte, dacă nu vrea sub niciun chip să priceapă că nu e politicos să faci serenade unei domnişoare tocmai coborâte din turn.
Cu chiu-cu vai,după un "Haide măi, Georgică, scârţăie-ţi vioara şi pe la masa Albei ca Zăpada", pleacă Enescu şi ce să vezi, domnule, vine Eliade! Şi nu vine singur, vine cu Edgar Alan Poe.
Eliade o salută politicos pe sanscrită, salut la care Rapunzel nu poate decât să dea din cap cum că înţelege şi îi face semn că momentan e ocupată şi că nu poate vorbi, dar îl va contacta ea A.S.A.P. (Pentru că da, Rapunzel ştie sanscrita, engleza şi e plăcută de toţi băieţii de la ea din clasă).
Mica Sirenă şi Betty Boop, mute de uimire şi ahtiate să afle cui a mai dat Rapunzel cu tifla, la baza câtor teorii filosofice se află cugetările ei, o priveau înmărmurite, cu ochi de anime şi cu bărbia sprijinită de palme.
Şi Rapunzel continuă:
Weeell, şi cum spuneaaaaamm...
Dar, vorbele de duh ale tinerei blondine fură întrerupte...
-Rapunzel? Ce cauţi afară din turn?
-Mama???!
-Rapunzel, m-a sunat balaurul! A zis că ai fugit din turn!
-Hai mai, mamaaaaaaaa! Mai lasă-mă o oră afarăăăăă...
-Nicio oră!
Iar mama lui Rapunzel o trase de cosiţe afară din cafenea.
Moment la care, eu personal am binecuvântat numărul de telefon de la informaţii şi abilitatea mea de a imita vocea balaurului.
În sfârşit o clipă de linişte, fără vocea enervantă a prinţesei.
Cumva am impresia că melodia asta se potriveşte:
Rapunzel sigur mai are rude.Are si niste verisoare imprastiate prin tara.
RăspundețiȘtergereFetita Junglei13, are cum să n-aibă... Alba ca Zăpada, Marian Vanghelie... Ion Iliescu... Pepe... Freud!!
RăspundețiȘtergereDaca se nastea surdo-muta cred ca avea zilnic fracturi la degete...cu toate astea,ma intreb cum de mai avea timp sa respire...si ajung la celebra vorba-"Daca o femeie tace, pentru nimic in lume nu o intrerupe".
RăspundețiȘtergereThe True Fairy Godmother,where wishes come true:cep,scoci,botnita,calus,izoler band,super glue,poxipol,capsator,ac,ata,copci.
XD
mab
... fac eforturi sa nu rad in hohote... nu de alta, dar sunt la munca,si iar se vor intreba colegii ce am =))
RăspundețiȘtergere...oh...imi doresc sa fi fost acolo... vezi... stiam eu de ce te-am sunat :P
Eu zic să îţi laşi hohotul să iasă nestingherit :D
RăspundețiȘtergereDa, simţeai tu ce simţeai :D
Super tare! Cam încurcate personajele, dar merge! Adică, Enescu și Balaurul în aceeași povestire?
RăspundețiȘtergerePăi, Ada, asta e şi ideea.
RăspundețiȘtergereExagerarea e mai mult decât voită.
Copiliţa avea păreri şi cunoştinţe începând de la criza mondială, terminând cu Enescu sau Poe.
Am înțeles eu exagerarea intenționată... Cam deșteaptă, prea deșteaptă copilița...
RăspundețiȘtergereCrezi? Pun pariu că nu ştia decât titlurile :))
RăspundețiȘtergerepai,si erai singura in barul ala?de ce nu te luai la vorba cu interlocutorul,deexemplu
RăspundețiȘtergereDaniel: bineînţeles că nu eram singură, dar şi mie şi interlocutorului ne era al naibii de greu să nu auzim polologhia lui Rapunzel.
RăspundețiȘtergere@Fetita Junglei13: O soră are cu singuranţă, o cunosc personal :D
RăspundețiȘtergereMadMe: eşti bună de pus la Panoul de Onoare, cu merite deosebite. :D N-am putut să văd câtă rezistenţă poţi avea :D
RăspundețiȘtergereCum de mai trăieşti?
N-ai murit de plictiseală?
mab:
RăspundețiȘtergerelasă că astea mici blonde şi sofisticate, de regulă se transformă în alea mari, bătrâne cu perucă şi genunchi noduroşi. Ştii tu exemplul meu de suflet :D
Am uitat de acşientul bucureşteano-gălăţan, ai avut dreptate.
Vai dar când deschide gura, şi o deschide des, nu mai ştiu pe unde să o tai din zonă :))
RăspundețiȘtergereMadMe: Ceva sprai cu piper ar trebui să rezolve situaţia :D Sau poţi să adopţi metodele înşirate de mab mai sus :D
RăspundețiȘtergereBiata Rapunzel... Răilor, de ce faceţi mişto de ea?! :lol:
RăspundețiȘtergereAşa, partea cu Alba-ca-Zăpada cand vine? Nu de alta, dar eu înca mai rad...
Când mă mai duc prin cafenele şi oi vedea-o pe vreo masă, promit să fac episodul 2, Magykhurin :D
RăspundețiȘtergerePana am reusit sa ajung, am cam bajbait. Noroc cu fata asta, cum zici ca o cheama?
RăspundețiȘtergereOfftopic,foarte tare poza din header! A fost super amuzant episodul acela când a adormit Dexter cu Omlette du fromage şi a devenit vedetă ştiind să spună doar asta în franceză.
RăspundețiȘtergerePăi, Blindius, la mine nu e nimic întâmplător :D
RăspundețiȘtergerehihi, imi prea place...Ma duce cu gandul la Urmuz.
RăspundețiȘtergereofftopic: spune`mi te rog cum se numeste pluginul acela pt numerotarea paginilor ?:D
RăspundețiȘtergereBuna :) Am inceput sa te citesc de curand si imi place mult blogul tau, asa ca ai un premiu de la mine :)
RăspundețiȘtergerePisi: face parte din skin.
RăspundețiȘtergereAlexandra: Mulţumesc! :) Am să te trec în blogroll.
RăspundețiȘtergereCu placere :) Te-am adaugat si eu in blogroll :) O zi frumoasa!
RăspundețiȘtergereAsemenea.
RăspundețiȘtergereInteresanta si haioasa povestea :))
RăspundețiȘtergerePar a fi personaje reale care iti invadeaza viata, cand nu te astepti :P
Iulia, sunt personaje cât se poate de reale :D
RăspundețiȘtergere