duminică, 30 mai 2010

Dozatorul de mămăligă

Cum ieri a fost Sâmbătă şi cum de ceva vreme s-a dat drumul la nunţi, iată că românii noştri au decis să nu mai piardă vremea şi să-şi lege destinele de alţi români, de sex opus, dar la fel de convinşi ca ei că asta e calea de urmat în viaţă.
Că majoritatea căsătoriilor, vor sfârşi, fireşte, la tribunal, asezonate cu scuipături, înjurături în public, partaje şi copii împărţiţi, asta e partea a doua şi momentan nu contează, pentru că acum nu e atunci.
Acum se face nunta, micul sfârâie, lăutarul se jeluie din casetofon, praful se învâltoreşte sub pantofii nuntaşilor, mai ceva ca la hora din Pripas.

 Ce s-a întâmplat de fapt? Păi, stând la bloc, mă consider privilegiată, din multe puncte de vedere... Pentru că, sunt anumite lucruri de care poţi avea parte doar dacă locuieşti aici, în această micro-comunitate simpatică şi colorată, acest paradis al seminţelor de floarea soarelui, această clădire gigantică în care locuieşte toată lumea într-o continuă armonie.
Şi, cum o comunitate nu e ea comunitate fericită pe deplin dacă nu are parte de nunţile anului, iată că şi aceasta are parte de aşa ceva.

Astfel, ieşeam ieri din bloc, ca oricare alt cetăţean mulţumit de faptul că e Sâmbătă, cu direcţia şi intenţia de a merge la chioşc, să cumpăr una-alta.
Când să ies din bloc, ce să vezi... Mai ieşi dacă poţi!
Mă uit în dreapta, mă uit în stânga... cineva schimbase peste noapte geografia din faţa blocului meu. Îmi zic că asta nu-i a bună şi mai exact că pare a fi lucru necurat.Cine pusese fundiţe gigantice pe maşinile din parcare?
Ce creatură diavolească a fost în stare să întindă mese prin parcare? Aşa, peste noapte? Plus, o mulţime de fiinţe-papagali ce-mi blocau ieşirea din bloc.
Îmi zic "cred că am fost teleportată în alt timp, undeva în viitor, atunci când Terra va fi colonizată de extratereştri, pentru că, eu rasa asta n-am mai văzut-o!".
Astfel, sperând că e o rasă paşnică, intind sfioasă un picior înainte, gesticulez cum că "I come in peace" ...că vreau să ies şi aştept reacţiile.
Cele două fiinţe aşezate la gura blocului se dădură la o parte, timp în care eu observ nu numai că sunt o rasă paşnică, dar că prezintă urme de inteligenţă. Păi cum altfel poţi înţelege limbajul unei alte rase (în speţă eu) dacă nu eşti măcar puţin inteligent...
Odată ajunsă printre ei, curiozitatea ce se confunda cu teama, mă făcea să am reacţii neaşteptate. Ei, mă priveau prietenos, ca şi cum ne-am cunoaşte. Lucru care, mă pune pe gânduri. Dacă nici eu nu eram om? Dacă eram un fel de Clark Kent feminin, cu puteri nedescoperite, iar ăştia veniseră să mă ia?
Întrebarea era, care dintre ei era mama mea?

Înainte să îmi mai bat capul cu alte întrebări, aud o voce cunoscută: "Vecina, vecina, hai, trage o rochie mai a cătării pe dumneata şi hai şi mata la nuntă1 Se mărită Alina de la etajul 10. Hai, nu fi sfioasă, avem mâncare pentru toată lumea, ce Dumnezeu..."

Clar, imaginaţia mea se lăsase influenţată şi trăsese concluzia greşită. Ce se întâmpla aici, nu avea nimic de-a face cu o invazie extraterestră menită să mă ducă pe mine înapoi pe Kripton, ci o nuntă românească ca la mama ei...
Îmi revin din şoc, constat ce se întâmplă, mai exact că eram în pantaloni scurţi şi papuci în mijlocul unei nunţi de manelişti.

Aşa că, încep să observ...

Atmosfera
De-a dreptul incendiară. Chiuieli, chiuitoarele de serviciu, mese întinse prin parcare, maşini decorate urât, semn că şi ele, maşinile, se bucură de evenimentul extraordinar ce avea să le unească destinele până la divorţ celor doi porumbei.
Friptane pe mese, dozatoare de bere, de suc... nu ştiu dacă nu care-cumva aveau şi dozatoare de mămăligă, că doar suntem în criză - nu trebuie să uităm nicicând aşa ceva -. Cert e că, baza nunţii era clar vracul, dozatorul şi purcelul bine prăjit.

Naşii fericiţi
Deşi, la prima impresie, nu aş fi zis, asta scria în locul unde în mod normal stă ţanţoş numărul de înmatriculare. Trag concluzia că treburile nu erau tocmai fericite judecând reacţia arţăgoasă a naşei, nemulţumită ba de rochia-varză, ba de sarmalele din păr, ba de pantofii care nu avea botul destul de lung şi de ascuţit. Sau, să fi fost de la faptul că cine îndrăznise să o boiască nu făcuse o treabă prea bună în a o costuma de Halloween?
Trecând peste asta, mă gândesc că a fi naş nu e tocmai o fericire... la câţi bani împingi doar ca să ajungă unii mai repede la divorţ. Cu cât te căsătoreşti mai repede, cu atât divorţezi mai repede.
Ba chiar, auzeam zilele trecute o maximă tragi-comică (tragică pentru ei, comică pentru mine).
Cică motivul cel mai des întâlnit pentru care oamenii divorţează e căsătoria!

Ia-ţi mireasă ziua bună, de la mamă, de la...
Duse sunt zilele bune. Gata cu discotecile, gata cu voia bună, cu uitatul după băieţi. Pur şi simplu e cam gata cu tot. Acum, dragă mireasă, ai bărbat... ai şosete de spălat, ai copii de făcut, cărat, hrănit, spălat, bătut, certat. Mâncare de dat în foc, bătaie de luat. Partea bună e că, acolo unde te vei muta în chirie, vei mai găsi încă şapte individe ca tine, iar în timpul liber vă puteţi uita împreuna la telenovele, puteţi scuipa seminţe împreună. Când sunteţi prea ocupate cu de-ale casei, puteţi înroşi telefonul stând la discuţii, moment care sigur va fi urmat de o bătaie cum numai la mama şi la tata ai văzut, pe motiv de factură kilometrică la telefon.

A pus ochii pe prost şi prostul a pus botul
Nici viaţa lui nu va străluci de acum încolo. Pentru că, fiinţa aceea suavă, ce îi promitea iubire veşnică şi luna de pe cer, va învăţa să gârâie şi să tragă pârţuri noaptea în pat. Se va îngrăşa, se va tunde scurt, îşi va cumpăra bluze largi cu flori mari.

Concluzia
Îmi place viaţa mea.

26 de comentarii:

  1. Aha, o nuntă. Ai susprins tare bine momentele... Mi-e dor de un astfel de eveniment, n-am mai participat de multă vreme la unul...

    RăspundețiȘtergere
  2. M-au luat pe sus evenimentele, Cristi :D

    RăspundețiȘtergere
  3. :)) Foarte tare :)) Asta da circ! Niciodata nu mi-au placut nuntile :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu in locul tau fugeam mancand pamantul si nu ma uitam inapoi. Fugeam pe malul Dunarii si nu veneam acasa decat seara. Imi inchipui ce zgomot ai putut sa induri! Pff nu suport nuntile, cel putin nu astea in genul acesta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Iulia, pai e sambata... deci, malul Dunarii e plin de alta palcuri de manelisti :D

    RăspundețiȘtergere
  6. ... mo am inteles adevaratul sens al cuvintelor "sfarsitul lumii"; am inteles de ce nu mi-a placut sa ma duc la nunti ,botezuri si inmormantari; si m-am convins de niste chestii ce le banuiam.... toata lumea minte! tre sa ma dau de rand cu lumea !! intotdeauna am stiut ca m-am nascut in epoca gresita!sau poate nu trebuia sa ma nasc deloc.... tre sa rezolv problema asta =))

    RăspundețiȘtergere
  7. Ei, mai Black Angel, nu cred ca e rost sa ne punem capat zilelor, acum :D
    Dar, ne putem oricand amuza de situatie.
    Cat despre epoca gresita, iti impartasesc pe deplin ideea :)

    RăspundețiȘtergere
  8. =))
    Îmi place la nebunie postarea. A la "Pirate Radio" :))))))))

    RăspundețiȘtergere
  9. Sky, uite ca Pirate Radio n-am ascultat, dar am incredere in gusturile tale, mai ales daca spui ca postarea mea are ceva cu ceva de la ei :D

    RăspundețiȘtergere
  10. "nu cred ca e rost sa ne punem capat zilelor, acum :D "
    tocmai... mai bine acum decat atunci, asa se evita un milion de probleme!!

    "Concluzia
    Îmi place viaţa mea. "

    ..pana la urma ...si tu o sa ajungi la nunta cu sau fara manele, cu sau fara mese in fata blocului
    asta e si mai amuzant.... sa te amuzi de ceva ce o sa faci si tu !!! pt ca mereu e asa !! poti sa te feresti tu cat ai vrea!!!ca nu scapi =))

    RăspundețiȘtergere
  11. Black Angel, nici nu ai idee ce frumos scap eu de nuntă :))
    Punem pariu la orice oră din zi şi din noapte pe lucrurl ăsta :D

    Nunţile n-au decat sa existe, sursa inepuizabila de amuzament pentru oamenii ca mine.

    RăspundețiȘtergere
  12. ai ratat evenimentul...data viitoare, iti iei frumos o rochie cat mai paietata, cu straluci, rogi o vecina - trebuie sa gasesti una binevoitoare - sa-ti ataseze niste sarmale pe post de coafura, vezi cum dai de niste pantofi ai caror bot poate fi folosit drept arma alba, si te duci - vrand-nevrand - la nunta propriu-zisa. Nu de alta, dar experienta am auzit ca e una catarhica.:))

    RăspundețiȘtergere
  13. Cami,
    Vecina chck, arte mariale invat, imi lipsesc pantofii, dar facem rost, plicul cu darul se va strecura ascuns-la vedere.
    Experienta, este una de neuitat... stiu din surse sigure :D

    RăspundețiȘtergere
  14. Stiu cu siguranta ca nunta mea (cand si unde va fi inca ma intreb si eu... poate acolo, in 10-20 de ani :D) va fi una atipica. A se intelege "asa cum vreau eu, nu cum vrea mama, tata, bunica, nasa, matusa etc.". Si eu sunt cam twisted... si foarte creativa cand vine vorba de asa ceva. >:)

    RăspundețiȘtergere
  15. Lexa, uite, la tine aş veni la nuntă :D
    Aştept invitaţia.

    RăspundețiȘtergere
  16. Stai ca nu reusesc sa inteleg deloc deloc, cum adica , faceau nunta in fata blocului.Mai tu chiar vorbesti serios, asa se face deacum inainte , daca vad vre o mireasca peste noapte n fata blocului cu jelituri dupa ea jura c o impusc:((

    RăspundețiȘtergere
  17. darias, iti imprumut un pistol?:D

    RăspundețiȘtergere
  18. Păi, românul e un cameleon din naştere :D

    RăspundețiȘtergere
  19. nu e chiar asa aiurea...pe bune!! Zic din propia experienta:P

    RăspundețiȘtergere
  20. realbadpisy: fiecare vede fericirea altfel, ce-i drept. Nu noţiunea de nuntă mi-e urâtă, doar tămbălăul ce vine lipit :D

    RăspundețiȘtergere
  21. Oooooo, daaaaaaaaaaaa! :)))))

    RăspundețiȘtergere
  22. Alexiuss, din păcate e cam O DA :))

    RăspundețiȘtergere
  23. Ador nuntile.Sunt fana lor :))
    De cand ma stiu le-am adorat,pentru ca ma amuza.
    Am avut candva o postare cu si despre melodia "ia-ti mireasa ziua buna".Cine n-a stiut sa vada ca pe o gluma,m-a injurat de mama.N-a fost bai,era mai bai,daca ma injurau si de tata si de morti si de tot neamul :)

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!