vineri, 21 octombrie 2011

Chiar așa... de ce?

De ce să mă citești? Pentru că scriu? Nope! Pentru că am păreri? Nu. Toată lumea are blog în ziua de astăzi. Toată lumea știe (sau nu...) să scrie. Nu în ultimul rând, tooooată lumea are păreri. Da, cred că ăsta e motivul pentru care există atât de mult de bloguri; pentru că lumea e plină de păreri! 

Întreba Blogatu (în contul celor de la Blogway), într-una din postările lui, de ce ar citi cineva un blog și nu altul. Am să raportez asta la mine, pentru că nu mă pot pune în pielea nimănui. E bine și confortabil în pielea mea! 

De prin 2008, lumea a citit și comentat Omlette du Fromage din diferite motive. Ba că s-au amuzat de subiecte, ba că s-au amuzat de expresiile folosite... Ba că mă cunoșteau, ba că vroiau să mă cunoască... Și cine știe câte alte motive! 

De ce ar trebui să continue cineva să citească Omlette du Fromage? Din toate motivele expuse mai sus, mai puțin cel cu ”vrei să mă cunoști”. Și când zic asta, mă refer la partea face-2-face a problemei. Eu decid dacă vreau să te cunosc, nu invers. Între timp, îți poți face o idee despre mine citindu-mi articolele; poți face supoziții, afirmații, etc. E amuzant să faci asta.

De ce mă citești? Pentru că îți place. De ce continui? Pentru că ești curios să vezi ce-am mai postat! Informații de importanță națională n-ai să găsești pe Omlette du Fromage, dar, cu siguranță te vei distra cât vei căuta.

duminică, 16 octombrie 2011

Asus K53SJ și secretul lui Hitler

ATENȚIE: Următoarea poveste este inspirată din fapte istorice reale, însă cu o doză considerabilă de ficțiune.

Pentru că niciodată nu crezusem ipoteza potrivit căreia Hitler chiar murise în buncărul ăla acum mulți ani, am zis că n-ar fi rău să profit de șansa dată, și anume inventarea mașinii timpului. Așa că, mi-am luat o cameră foto DSLR și un laptop Asus K53SJ, am plătit biletul pentru călătoria în timp la A.C.T.S. (Asociația Călătorilor în Timp și Spațiu), am setat ceasul mașinii la 30 Aprilie 1945, locația Berlin (în buncărul din aproapierea cancelariei Reich-ului), et voilà.

După o zdruncinătură masivă, am ajuns ca prin minune în locul dorit, și anume în buncăr. Nu-mi venea să cred... Eu în Berlin... în ziua în care a murit Hitler!

SURSĂ FOTO: http://www.life.com/ - BUNCĂRUL LUI HITLER
Îmi scăpase totuși un amănunt! Să setez ora mașinii timpului, pentru că în momentul sosirii mele, cineva (presupun că Otto Günsche) se chinuia să acopere două cadavre, pentru a le incendia. Din moment ce nu vroiam să fiu văzută, m-am ascuns cu tot cu mașină a timpului, laptop și cameră foto după un zid al buncărului, dar, neatentă din fire, m-am împiedicat de un prag și am ajuns în câmpul vizual al lui Otto. 

-Wer sind Sie??? Rusky spionen? 

-Nu, nu, nicht spionen! Călător în timp, îi răspund  lui Otto speriată. 

-Adevăraten, nu ai cum să fii spionen pentru că du hast moacă de Arisch! Totuși, was ist der aparaten de la tine din mână? 

-Laptop Asus K53SJ și o cameră foto! 

-Foto? Du bist spionen! Am zis eu bine! Du păcăliren pe Otto cu moaca de Arisch! Ai să arzi în buncărul ăsta, spionen ce ești! Nimeni nu înșelaren pe Otto!

...așa că dădu foc și plecă imediat, închizându-mă în buncăr. Se pare că rămăsesem doar eu cu cele două cadavre. Timpul fiind foarte scurt, trebuia să aleg dacă îmi satisfac curiozitatea de a mă uita sub cearșaf, sau îmi salvez viața. Am decis că aflarea adevărului nu avea să servească unui om mort, așa că mi-am folosit timpul rămas pentru a seta mașina timpului înapoi în 2011. 

Însă, din cauza flăcărilor și a căldurii, mașina timpului părea să nu vrea să mai funcționeze. Imediat, am deschis laptopul Asus K53SJ, pentru a comunica prin Skype cu cei din timpul meu, mai exact pentru a mă sfătui ce e de făcut! Căldura devenea din ce în ce mai insuportabilă! Se vede treaba că laptopul Asus K53SJ nu crăpase, iar procesorul I5 (cu o frecvență de 2.30GHz, memorie cache de 3 mb și-o tehnologie de fabricație de 32 nm) își făcea încă treaba cum ar fi trebuit, putând astfel să iau legătura cu depanatorul de serviciu al A.C.T.S. Să trăiască tehnologia IceCool ce nu permite supraîncălzirea laptopului, ca în alte cazuri.

Spunându-i depanatorului că mașina timpului s-a încins și nu mai vrea să mai funcționeze, acesta mi-a răspuns că singura soluție pentru a o face să funcționeze este să așez laptopul Asus K53SJ lângă ea pentru a i se transfera niște aer rece de la acesta! Zis și făcut! Am luat laptopul și l-am așezat în imediata apropiere a mașinii. În trei secunde (pe ceas), mașina timpului a început să dea semne că se răcește, așa că am setat ceasul la 16 Octombrie, 2011, locația Galați, faleza Dunării

Înainte să-mi dau seama ce se întâmplă, eram într-un boschet de pe marginea Dunării. Am înjurat în gând primarul și m-am ridicat de acolo... Asus K53SJ îmi salvase viața. Dacă nu era acest laptop, probabil că acum toată istoria ar fi fost schimbată pentru că în loc de două cadavre carbonizate (a lui Hitler și-a Evei Brown), ar fi găsit trei. Aș fi devenit o adevărată enigmă a istoricilor. 

ASUS K53SJ
Din acea zi, nu m-am mai despărțit de laptopul  Asus K53SJ. Doar noi doi știam ce se întâmplase de fapt în acel buncăr. Și, ca să fiu total sinceră, eu chiar mă uitasem sub ceașaf, dar asta nu va ști nimeni niciodată. Iar eu mi-am jurat că voi ține secretul lui Hitler ascuns câte zile voi avea, tocmai pentru că nu mi-aș dori vreodată să ies din confortabilul meu anonimat. 




***
ASUS K53SJ
Brusc mă trezesc. Ce... Dumnezeu? Mă uit în dreapta, mă uit în stânga...  eram în patul meu. Ce vis am mai putut să am și eu, holly mother of cow... Înapoi la realitate, Iulia! Nu există mașina timpului iar tu nu știi secretul lui Hitler... Singura chestie adevărată e faptul că te poți juca până nu mai poți, abuzând de multitasking, pe laptopul Asus K53SJ (doar nu degeaba are DDR3 cu 4 GB de ram, placa video dedicată nVidia GeGorce).
 

... Așa că m-am dat jos din pat, mi-am luat cana de cafea gata făcută de mama, m-am așezat la birou... și am văzut asta: 


foto: Iulia Mihai

foto: Iulia Mihai


De pe câmpul de luptă BLOGWARS, soldat Iulia Mihai, raportează cele întâmplate și menționează că cele două fotografii de la sfârșitul postării îi aparțin integral, subiecții fotografiați fiind chiar Iulia Mihai și fratele mai mare al ASUS K53SJ, și anume, laptopul personal ASUS K52F.


sâmbătă, 8 octombrie 2011

Idei noi, idei noi

Primul frigider care mi-a intrat în casă purta numele de Fram. Da, da, exact ca ursul ăla fâșneț din filmul copilăriei mele. Ei, bine, dar de la Fram, lucrurile au evoluat și acum vorbim de cu totul altfel de frigidere... Gata cu cele minuscule cu un congelator cât o căniță, și cu luminițele care se aprind când au ele chef.

Acum avem parte de o tehnologie aparte. Exact ca în cazul celor de la Beko, care au inventat un fel de frigidere cu luminiță albastră, pe numele oficial: Smart Blue (omoară bacteriile și continuă fotosinteza fructelor, cică).

Dar, cum niciodată nu există prea multe idei, iar celor de la Beko pesemne că le trebuiesc idei, am să-mi dau și eu cu părerea, deși ideile mele mai greu pot fi puse în practică, doar în cazul în care nu ești de undeva de pe Marte sau mai știu eu ce planetă îndepărtată.

Cu toate astea, am să-i dau o încercare. Personal mă gândeam la un sistem de alertă în ceea ce privește produsele ce mai au foarte puțin și expiră, fărăr să ne uităm pe ambalaj. Nu știu cum s-ar putea face așa ceva pentru că nu sunt geniul frigiderului, dar, mă gândesc că ar putea inventa cei de la Beko ceva, nu?

Mai exact ar fi vorba de un sistem de alertă pe bază vocală de genul: Gicule, nu bea din laptele ăla că te strici la burtă!

Lăsând gluma la o parte, cred că mi-aș cumpăra un frigider care să-mi ofere astfel de facilități, în cazul în care ar exista, firește!

vineri, 7 octombrie 2011

Comoara din adâncuri a piratului Barbă Mov

Readus la viață de către încantația magică a vrăjitoarei Marietta, piratul Barbă Mov se trezi după aproape două sute de ani dintr-o dată într-o lume pe care nu o cunoștea, o lume aproape extraterestră față de ceea ce cunoscuse el până în acel moment. Întâmplarea făcea să se trezească fix în mijlocul unei autostrăzi.

-Arrr, arr și iar arrr, unde-oi fi eu aici? Euu, marele pirat Barbă Mov! Unde mi-e corabia? Unde mi-s supușii? Unde mi-s comorile? Arr, arr, arr! Aveam un cufăr întreg cu bijuterii argint, și nu orice fel de bijuterii argint, ci bijuterii argint cu onix! Drăcie! Trebuie să-mi recuperez comoara imediat! Își spuse piratul în timp ce își freca barba care nu era deloc mov (nimeni nu știa exact de ce i se spune așa). 

Năuc, se uita în toate părțile, nepricepând de ce prin jurul lui alergau căruțe de metal fără cai. Începu să  se agite fără direcție strigând în disperare. Și, în toată alergătura lui nimeri la o sală de internet. Întră, iar acolo descoperi o nouă minune a tehnologiei: calculatorul.

Simțindu-se frustrat de lucrurile pe care nu le cunoștea, piratul Barbă Mov scoase ,,bărbătește” sabia și zise:

-Vooooi, voi mi-ați ascuns comoara! Spuneți repede unde e comoara mea! Că de nu, vă arunc pe toți în apă după ce v-am legat fedeleș! Arr!

...Însă, în mijlocul discursului fu oprit de o imagine afișata pe unul din monitoarele de la internet cafe.




-Comoara mea! vociferă dintr-o dată Barbă Mov!

-Ce comoară, domle!? Ăsta e site-ul celor de la Be Special! Ce comoară visezi?! Răspunse cel ce se afla în fața respectivului calculator.

-La o parte, nemernicule! Îmi recunosc comoara și bijuteriile din comoară! La o parte! Și cât te dai la o parte, spune-mi repede unde îi găsesc pe ăștia de-mi au comoara, ori te spintec ca pe Moby Dick! 

-Frateeee, cine l-a adus pe nebunul ăsta îmbrăcat ca de Halloween aici? Nene, știi tu... internet, site-uri, Blogatu, ai auzit de așa ceva? Nu-i comoara ta! Ia-le adresa și mergi la sediul lor direct, nu ne mai chinui pe noi!

***
...Se spune că începând cu acea zi, cei de la Be Special sunt sub continuu asediu, pentru că piratul Barbă Mov nu merge convins sub nicio formă că bijuteriile pe care le au ei de vânzare nu sunt aceleași cu frumoasele bijuterii din comoara lui.

Cu ocazia asta, cei de la Be Special o roagă pe vrăjitoarea Marietta (care, momentan, e de negăsit), dacă vede această postare, să îl trimită pe piratul Barbă Mov înapoi în lumea lui!

De unde înveți cum să instalezi Windows-uri

Treaba e că trăim într-o altfel de lume decât străbunicii noștri. Acum nu se mai pune preț pe meserii ca ”morărit”, ”potcovit”, etc. Acum se pune preț pe altfel de cunoștințe! Ce fel de cunoștințe? Păi, acum, oamenii se îngrijesc mai de cu seamă de sectorul ”IT” decât de altele. Și e normal, având în vedere că asta e cam motorul vieții la ora actuală! It-ul mișcă lumea din loc. O face să se învârtă, ca să zic așa. 

Da, lucrurile s-au schimbat considerabil! Dacă înainte era destul de greu să învățăm lucruri și trebuia să facem cursuri stufoase în școli înalte, acum, tot ce trebuie să facem e să citim tutoriale IT. Atât! Nimic mai mult! Puțină inteligentă nativă, un pic de atenție și receptivitate, et, voila! Acum avem și ceea ce se numește Comunitate IT! Și bine că avem! 

La modul cel mai sincer că eu am învățat să instalez un Windows de pe net. Ca să nu mai zic că atunci când am dat nas în nas cu evoluția tehnologiei, și anume Windows 7, daca nu erau comunitățile IT, mă uitam la noul meu laptop ca vițelul la poartă nouă, având în vedere că instalarea diferă puțintel de cea a clasicului XP. 

Așa că, cine vrea să învețe singurel să-și pună calculatorul la punct, e liber să învețe! Nu de alta, dar nu se știe când o să-ți trebuiască să instalezi singurel! Și nu doar Windows 7, ci chiar Windows 8, sau variantele de Windows Server 8 sau Windows Server 2003.

*acest articol este un advertorial

miercuri, 5 octombrie 2011

Slăbim, slăbim cu pastile de slabit!

Citeam zilele trecute pe un alt blog cum că în nu știu ce țară se pune taxă pe grăsime. Foarte bine, zic! Nu de alta, dar parcă prea multe persoane arată respingător în ultima vreme și parcă ar cam fi cazul să se recurgă la pastile de slabit.

Despre pastile de slabit am tot auzit, de ani buni, ca să zic așa. Unii pro, alții contra... Ăia de-s contra habar n-aveau de ce erau contra, dar era, așa... în virtutea inerției. Cu toate astea, oamenii ar trebui să țină mare seamă că o greutate peste cotele normalului poate să ducă la multe alte complicații, de la infarcturi la cine știe ce alte bazaconii nedorite.

Capitolul pastile de slabit ar trebui totuși încercat! Tocmai pentru că sunt mulți cei care susțin că asta e calea cea mai simplă de a slăbi fără probleme! 

Mă gândesc așa, că dacă ar exista câte o pastilă pentru absolut orice, așa cum există pastile de slabit și cine știe câte alte pastile... ar fi o lume mult mai fericită. Mi-ar plăcea să existe pastile pentru fericire... Pastile de realizat unde greșești, pastile de luat vălul de pe ochii orbi, pastile de amintit cum obișnuiai să îl/o iubești și pastile de revenit. Momentan, nu putem decât să ne bucurăm că există pastilele de slabit...

*acest articol este un advertorial.

luni, 3 octombrie 2011

Octo Cat vă invită la concurs!

Iată că vă prezint primul concurs organizat de October Cat! Și, pentru că nu avea cum primul concurs să se desprindă de finuța nișă a blogului și anume, animăluțele de companie, specificul concursului este strict legat de iubitorii de animăluțe!

Premiile sunt frumoase și consistente! Acestea fiind spuse, vă aștept pe pagina de concurs ca să vă inscrieți!

duminică, 2 octombrie 2011

Diamante.ro

Nu am să bat prea tare moneda pe asta, pentru că titlul vorbește de la sine, însă am să fac câteva mențiuni. Știm că femeilor le plac bijuurile și mai știm că atunci când se dau în vânt după inele de logodna. Tocmai s-a încheiat perioada nunților și iată că s-a pus mare preț pe verighete, și-n dezordinea asta de idei, sunt absolut sigură că mulți dintre voi le-au achiziționat de la Diamante.ro. Toată lumea vrea un inel de logodna frumos!

Bijuteriile sunt importante, atât pentru femei cât și pentru bărbați, tocmai de aia, ar trebui să ținem seamă în mod special de ele. Firește, fiecare cu gusturile!Se găsește pentru fiecare!

*ACEST ARTICOL ESTE UN ADVERTORIAL

October Cat Photos - aproape terminat!

Cum mă lăudam și pe Octo Cat, iată că mi-am mutat blogul foto de pe Winter pe October Cat Photos. Am făcut asta pentru că mi-am creat un subdomeniu pe Octo Cat și am zis că e rostul să mă mut cu purcel și pisel în aceași căsuță. 

Astfel, cei ce vizitați până acum Winter Foto Blog, schimbați blogroalele și cu http://photos.octocat.org!

C ya!