joi, 20 ianuarie 2011

Pokerface

Nu știu cum e pentru alții, dar eu m-am chinuit mult să învăț poker. Ori că nu a avut cine să-mi explice cum trebuie, ori că persoana respectivă n-a avut răbdare cu mine, ori că oi fi eu grea de cap. Ideea e că am învățat foarte greu să joc. Dar, ce zic eu, nici acum nu pot să spun că știu absolut orice regulă, orice tehnică super șmecheră, orice tertip prin care să devin super profi și super câștigătoare.
Cu toate astea, am fost interesată să știu. Pentru că sunt o tipă curioasă și pentru că prea multă lume în jurul meu știa deja care e treaba cu poker-ul, am decis că vreau să-mi dau un upgrade, că nu se știe când o să mă aflu în vreo situație critică ce va necesita un joc strașnic de poker unde miza e viața mea.

Da, da, nu râdeți că totul e posibil pe lumea asta. Plus că sunt mândra posesoare a unei imaginații bogate și a unei firi ușor paranoice. Și, până la urmă, hai să fim serioși că la poker se por câștiga bani serioși dacă știi cum să-ți joci cărțile. Uite că pentru prima oară în viața mea folosesc treaba asta cu ”jucatul cărților” la adevăratul ei sens și la adevărata ei valoare, ca să zic așa.

Logic că și în cazul ăstuia, ca  în cazul oricărui alt joc din care ies bani, există un set de reguli poker ce e musai să le știi dacă vrei să faci carieră de pokerist convins.  Trebuie să le știi ca pe Tatăl Nostru, nu alta. Firește că n-am eu veleități de-așa ceva, dar omul e dator să se informeze, să citească, sî învețe, să experimenteze, după care să eșueze cu cea mai mare grație.

Eu, am senzația că nu voi depăși niciodată statutul de începător și eventual pierzător în serie, pentru că nu sunt făcută pentru așa ceva... dar, mi se pare absolut fascinant cum le intră unora microbul în sânge și acolo, în sângele lor crește... și crește... și crește.
Se spune că pokerul e un joc de cărți al atenției, al puterii de concentrare, al anticipării și al oamenilor inteligenți. Se pare că eu nu am niciuna din calitățile astea, dat fiind faptul că mă uit la vițelușul la poartă nouă de fiecare dată când își deschide cineva computerul, dă pe-un site de profil  de poker gratis, și începe să-mi explice. Unde mai pui că pe site-urile de genul ăsta se mai și câștigă și nu e nevoie nici măcar să tremuri de emoție la o masă cu încă nu știu câți.

Cei cu mână bună, sunt invitați să intre pe poker-online-gratis.biz

Mă gândesc totuși dacă am au ba pokerface?

5 comentarii:

  1. Lasa site urile de profil si , draga mea, joaca cu cartile pe masa cu o persoana reala , numai asa vei invata .Si mai ales joaca cu o persoana foarte inteligenta sa ti explice cum sa retii cartile.

    RăspundețiȘtergere
  2. Darias,
    Multumesc de sfaturi, dar de invatat, tot nu am sa invat :P Ii las pe altii. Fie online sau live.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iulia,
    Oricât de mult te simpatizez, n-aș putea spune că , vreodată, mi-ar plăcea pokerul.
    Am ceva organic împotriva lui.
    Nu dezvolt tema.
    p.s. n-am câștigat NIMIC în viața asta fără muncă, emoții mari și pasiune.

    RăspundețiȘtergere
  4. Gina,
    Pai nici mie... dar oamenii mai incearca si chestii noi! Cat despre articol, este un advertorial menit sa atraga atentia celor ce sunt interesati de subiect! :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Gina,

    Ai dreptate nu se castiga nimic fara munca, emotii si pasiune, dar ghici ce ? Poker-ul implica toate astea, poker-ul nu este un joc de noroc!

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!