duminică, 9 ianuarie 2011

Cum şi-a luat nea Costică Jeep

După cum vă povesteam într-o postare anterioară, prietenul nostru, nea Costică şi-a lut Jeep. Ei, dar ce nu ştiţi voi e cum anume şi-a achiziţionat nea Costică Jeep-ul respectiv! Pentru că, în spatele fiecărui om de succes, aşa, ca el, există şi o poveste de succes. O poveste demnă de valoarea lui. În consecinţă, am să-l las pe nea Costică să vă povesteacă chiar el:

,,Videţi dragii mei, eu, când eram eu tânăr, nu existau aşa multe maşini ca acum. Nu dom'le! Pe vremea aia totul era simplu, neînghesuit, nu ca acum să n-ai loc nici să tragi un pârţ în trafic că te semnalizează ăla din spate cum că din cauza ta nu ştiu ce a păţit la bară.

Îmi şi amintesc cum o fost prima şi prima dată când m-am suit eu într-o maşinuţă. Îşi cumpărase Gelu' a meu maşină mică. Dacie îi spunea el. Eu am zis că mai de grabă i se potrivea numele de Dracie! Pentru cei ce nu mă cunosc, Geluţu' e băietu' meu plecat în Canada.
Pe vremea aia, Geluţu' meu încă nu plecase de la casa părintească. Aşa, şi îşi cumpără el maşină şi într-o zi îmi spune: taticule, azi te fac c-o plimbare cu maşina. Eu am zic că-i nebun şi că eu nu mă urc în coşciugul ăla umblător nici dacă ar fi să mă oblige să prăşesc porumbul de cinci ori pe vară.

Următorul lucrul pe care l-am văzut a fost interiorul coşciugului umblător a lu' fii-miu. Nu ştiu cum de m-a convins să mă urc, dar m-am urcat.
Băi, băiete, şi când m-am urcat, dacă n-a băgat o fugă de duduia scaunu' sub mine. Am zis că-mi stă inima cu totul! Mă tot întreba: te simţi bine, tăticule? Cum Doamne iartă-mă să fiu bine când încep să simt la loc gustul ăla de mujdei de la prânz... Ăsta-i nebun...

Şi-atunci nu ştiu ce face ăsta micu'-al meu, că apasă pe-o pedală brusc când o vede pe ţaţa Leana în mijlocul drumului, ca nu care-cumva să între cu sicriul umblător în ea. Ei, când puse Geluţu' chiedica, aşa tare fu' impactu' că mă lovii cu capu'-n ciurciuvele! Băăăăăăi, băieteeee, da' ce plimbare straşnică mai fu' aia! Din ziua aia am decis că niciodată, da' niciodatăăăă nu mă mai urc în vreo maşinuţă de-aia! Căruţa e sfântă, în plus  mâncarea pentru cal e mai ieftină decât benzina.

Ei, dragii mei, dar toate aveau să se schimbe, atunci când am câştigat la loto. Pfiiii ce fericire a mai fost pe capul meu! Da' să vedeţi ce fericire a fost pe capul neveste-mii. Primul lucru pe care mi l-a spus a fost că abia aşteaptă să ne luăm Jeep. Jeep, ce îi aista Jeep, am spus eu.... Nu-mi dau eu calu' pe-un sarcofag, doar îmi ştiţi părerea. Da' nu ştiu dom'le cum o făcut vipera asta de nevastă, că a doua zi eram la Show-Room să-mi iau Jeep.

Adevărul ăsta e, că tare frumos mi s-a părut chiar de prima dată când l-am văzut. Veta mea avea dreptate. Chiar şi Geluţu' avea dreptate! Tare bine era să ai maşină! Aşa că m-am urcat la volanul Jeep-ului şi am început să fâţâi de volan şi-n dreapta, şi-n stânga şi-am decis: eu, nea Costică, urmaşul de drept a lui nea Pamfil, o să-mi cumpăr acest Jeep ca să mă laud eu cu el prin sat, şi, de ce nu, prin oraş.

Îm scurt timp am făcut şi şcoala. Tiiiii, ce bine a fost să fiu iar şcolar! Greul, abia după aia a început, când m-am prins eu că mai mulţi bani trebuie să dau pe înmatriculare, pe Roviniete, pe taxe de tot felul... Dar, aşa ascuţit la minte cum mă ştiţi, m-am prins imediat că obrazul subţire cu cheltuială se ţine!

Ei, dragii mei, cam aşa mi-am luat eu maşină. De atunci, pot să zic că sunt un om fericit. Şi Veta e. Nu de alta, dar, nu ştiu dacă v-am zis, ea vinde zarzavat la piaţă. Ei, de când am Jeep, în fiecare dimineaţă mă pune să o duc la piaţă, să vadă cucoanele ei zarzagioaice cu ce vine ea. Eu mă duc cu ea, că drumul spre piaţă trece prin poarta lu' Vasile. Şi tare mă mai bucur eu când văd că Vasile se oftică!"

36 de comentarii:

  1. Norocos tare Nea Costica :)) Deci, nu numai ca tre' sa ne luam oite, dar si sa jucam la loto :)) Poate ne surade si noua norocul :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Alexandra,
    Logic :)) Din oi îţi cumperi, dar nu Jeep. Trebuie ceva mai multă investiţie de-atât :D

    RăspundețiȘtergere
  3. tare articlolul! gresit linkul!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim,
    Mulţumesc de atenţionare. Remediez acum!

    RăspundețiȘtergere
  5. Nea Costică și-a luat Jeep. Ei, da, bravo lui :))
    Mișto povestit :) Mă dau critic literar :P Chiar îmi place :)

    RăspundețiȘtergere
  6. adapavel,
    Mulţu' don'şoara viitoare scriitoare de succes! :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Oh, ce scumpă ești tu!
    Poate facem de-o colaborare :) Hmm.. ar ieși ceva.

    RăspundețiȘtergere
  8. adapavel,
    Sigur! Da' tre'să ne gândim ce stil abordăm, că vorba aia, trebe să ne facem un stil să fie el numa' al nostru! :D

    RăspundețiȘtergere
  9. Evident! :) În curând pe micile ecrane :D

    RăspundețiȘtergere
  10. adapavel,
    Măi, eu am trac de cameră, aşa că te las pe tine să iei toată gloria :D

    RăspundețiȘtergere
  11. Păi nu, că împărțim. Nu se poate altfel ;)

    RăspundețiȘtergere
  12. adapavel,
    Evident, dar tu vei fi imaginea, cea ce va da interviuri. Eu dau autografele! :)) Trebuie să-mi exersez o semnătură de-aia faină rău şi să-mi găsesc un pseudonim demn de valoarea mea :))

    RăspundețiȘtergere
  13. A, perfect! că tot nu-mi iese semnătura :))

    RăspundețiȘtergere
  14. adapavel,
    Ai două variante. Ori pui un X mare, ori poţi să scrii: Ada was here :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Ii dau dreptate lui nea costica la o faza: dacia chiar e cosciug umblator! Dupa accidentul/decesul lui taica-miu m-am convins cam cat de solida poate fi. Bine, eu am ramas cu piticeala pe creier si cu o teama pentru orice are patru roti, dar dacia ramane dusmanul meu numarul 1. :|

    RăspundețiȘtergere
  16. :)) ce inspirată ești :P

    RăspundețiȘtergere
  17. Alexiuss,
    Offf :( Hug! Să ştii că nici mie nu mi-au plăcut niciodată. Şi nu că aş fi lipsită de patriotism, sau ceva. Dar, nu-mi inspiră încredere...

    RăspundețiȘtergere
  18. adapavel,
    Normal :)) Sunt omul cu soluţia! :))

    RăspundețiȘtergere
  19. adapavel,
    Păi, măcar ştii la cine vii când ai nevoie de soluţii!

    RăspundețiȘtergere
  20. adapavel,
    Vezi? Deja avem o colaborare fructuoasa! Ne înţelegem din priviri :))

    RăspundețiȘtergere
  21. adapavel,
    Clar! Deja începe să-mi placă maxim! Tu simţi chestii dinainte. Auzi, ce zici să ne deschidem şi-un birou de ghiceli în ghioc? Că tot e pe firmă! :))

    RăspundețiȘtergere
  22. :)) Perfect! Aduc și globul :))

    RăspundețiȘtergere
  23. adapavel,
    Bun, eu am să aduc tarotu'. Păr lung am, codiţe îmi fac, cort am (de camuflaf, da' am! Ce mai, sky is the limit! :))

    RăspundețiȘtergere
  24. Ce planuri facem noi... Eu scriu despre dragoni. :))

    RăspundețiȘtergere
  25. adapavel,
    Lasă că planurile sunt frumoase! Păi, şi eu scriu despre dragoni, numa' că altă rasă! :))

    RăspundețiȘtergere
  26. Altă rasă, zici? :)) Eu nu știu decât una :D

    RăspundețiȘtergere
  27. adapavel,
    Mai stai pe lângă mine! :D
    Există o rasă cu două picioare. Muşcă şi se caracterizează printr-un special feature: prostia crasă! :))

    RăspundețiȘtergere
  28. a, ăia nu-s dragoni. Nu jigni dragonii :)) Ăia sunt porci, sau măgari, sau alte ovine :))

    RăspundețiȘtergere
  29. Deci, nea Costica e baftos. trebuie ca a fost el mult prin curte cand era micut si baga in gura tot ce intalnea. Oricum, Veta este o sotie care stie ce vrea, ca toate sotiile. :))
    Mie imi place cum povesteste nea Costica. Nu ma intereseaza pe mine de Iulia, ea doar a scris ce-a spus omu'. N-o mai ridicati atat pe culmile... scriitoricesti. :)) Foarte frumos, fata draga!

    RăspundețiȘtergere
  30. QED,
    Daaa! Eu n-am niciun merit, sunt doar un martor :))
    Multumesc mult :)

    RăspundețiȘtergere
  31. Foarte frumos. Nea Costică ăsta mi-a adus aminte de Nea Mărin şi nepotul lui,Sucă, mai ales că şi pe soţie o cheamă tot Veta. Felicitări pentru premiu!

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!