Cine-a furat ASUS-ul?

La hotel... panică. Modelul de notebook, ASUS NX90 nicăieri! Ce să fie? Ce să fie? Dar, mai ales, un' să fie?
Angajaţii hotelului... agitaţi până peste urechi! Nimeni nu ştia ce anume s-a întâmplat.

Managerului hotelui, nervos aşa cum nu îl mai văzuse picior de muritor până în acel moment.

-Băăăă, idioţilorrr! Cum aţi putut lăsa să se întâmple aşa ceva? Ştiţi voi ce noroc a putut să aibă hotelul nostru să găzduiască aşa minunăţie de notebook? Ăăăă? Ştiţi? Şi voi ce faceţi, mă? Nu sunteţi atenţi şi lăsaţi să dispară notebook-ul de la noi din hotel? Apăi ce credibilitate mai vem noi, în cazul ăsta? Spuneţi-mi voi, mie! Ce credibilitate mai avem noi? Aveţi voi idee ce onoare am avut noi să avem aşa un oaspete? Ce-or să zică acum domnii de la ASUS? Iată, ce fac românii... avea dreptate Sarkozy! Asta or să zică! Vin ei să facă mare lansare la noi în ţară şi le dispare laptopul! Băăăăăi, băiete! Spuse managerul în timp ce se ţinea de tâmple.

-Şefu', dar noi am fost atenţi, nu ştiu cine s-a mişcat atât de repede şi l-a furat, că noi am fost vigilenţi! Era aici... Ce Dumne...zeu...

-Vigilenţi, pe naiba! Iată cum ne facem noi de ruşine! O să apărem la ştiri! O să ne ştie tot Mapamondul de poamă bună! Şi o să mai avem clienţi la Paştele Cailor!

-...ăăă... şefu' ştiai faza? Paştele Cailor chiar există!

-Aaaa! Idiotule, care eşti! Lasă-mă în pace! Ia să verificaţi mai repede camerele de supraveghere să-mi spuneţi ce apare acolo! Mă, voi aveţi idee că singura lansare a acestui laptop, de până acum, a avut loc doar la CES 2010? Şi-acuma la noi!!!

În timp ce managerul hotelului se dădea cu fundul de pământ şi urla la angajaţii lui, Ionel, responsabilul cu tehnologia şmecheră a hotelului, interveni. 

-Domnu' şef, cred că am surprins hoţu' pe cameră. Ia te uită la imaginea asta!

-Cine-i ăsta??? spuse managerul în timp ce îşi îndreptă spatele a uimire.

-Hoţu', cin' să fie!? răspunse Ionel în timp ce îşi freca barba.

-Da' nu pare român! Iote ce galben e la faţă! Ai noştri ori au tenul alb, ori îs mai bronzaţi ei, de la mama natură, dar în niciun caz gălbejiţi!

-Ăsta o fi asiatic, şefule, îşi dădu cu părerea, Ionel.

-D'apoi, cre'că. În orice caz, înainte să apară vorbe de ,,bine" prin presă, faceţi tot posibilul să prindeţi gălbejitul, înainte să ne strice reputaţia de hotel bun, s-a înţeles?? Că, dacă nu, vă dau pe toţi afară şi vă trimit să lucraţi la stat pe nişte salarii de nimic! Clar?

-Clar, şefu'!

Cât ai zice ,,profesionalism", Ionel şi trupa porniră pe urmele rău-făcătorului, analizând indiciile ce le lăsase prin hotel: un sandwich muşcat, urme de noroi pe covor şi dâra de bomboane ce îi căzuse (cel mai probabil) din buzunar, hoţului.


...ÎNTRE TIMP...

Acasă la Homer, fericirea era maximă.
Homer, ca un adevărat bărbat ce era, îşi trase pe el maieul tetra de care era atât de mândru, asortat cu pata aia mare de ulei de la subsuoara dreapta.
Mereu spusese despre maieul ăla că e preferat lui, ce îi aduce noroc, în consecinţă, n-avea de gând ca această ocazie să nu fie sărbătorită aşa cum se cuvine. Maieul tetra era the way! Maieul tetra era, până la urmă, un stil de viaţă!
Pe braţele lui Homer trona laptopul ASUS NX90, în toată splendoarea!

-Aşa, băi băiete! Oricum ăştia n-or să mă prindă niciodată! Iată cum am eu cel mai tare laptop! Ce-mi place să fur şi toată lumea să dea vina pe români! Mauahaha! Spuse Homer Simpson în timp ce râgâi puternic a bere.

-Homerr??? N-ai mai ieşit din camera aia de aseară! Ce Dumnezeu faci acolo?

-Lasă-mă, Marge, vin acum! Nu mă sâcâi!

Cu un zâmbet larg cât faţa, Homer continuă să-şi butoneze minunăţia de laptop. Dăduse lovitura secolului! Furase cel mai tare laptop existent pe piaţă! Ce avea el nu mai avea niciun muritor de rând! Le-o arătase el deştepţilor cine e Homer Simpson! Liniile fine ale laptopului făceau până şi un necioplit ca el să se minuneze de felul în care se simţea carcasa la atingere. ,,Nici pielea lui Marge nu e atât de fină..." îşi spuse el euforic. ,,Ia stai, mă băiete, că pielea lui Marge parcă e de hipopotam..." continuă el, după care râgâi iar. ,,Ştiam eu de ce trebuie să mă apuc de infracţiuni! Cu aşa laptop, chiar dacă mă prind ăştia, se merită! Hă, hă, hă! Bere, ASUS NX90 şi maieul meu tetra! Atât!".

Dar, cum orice petrecere nu e petrecere dacă nu se aude şi muzica, Homer deschise Winamp-ul şi căută folderul cu Marylin Monroe.
,,Unde naiba e melodia aia... ?" Se enervă Homer. ,,Aaa, uite-o!"

"Men grow cold as girls grow old
and we all lose our charms in the end.
But square-cut or pear-shaped
these rocks don't lose their shape
Diamonds are a girl's best friend
...Tiffany's ... Cartier..."

-Homerrr? Ce zice acolo de diamante? Îmi cumperi diamante de la Tiffany's? se entuziasmă Marge din bucătărie.

-Da, da... diamante... răspunse Homer ironic. Şi continuă să cânte.

Sunetul ce izvora din laptopul minune se putea confunda cu clinchetul apei de izvor, iar Homer, dacă ar fi avut în vocabularul lui cuvintele astea, cu siguranţă le-ar fi spus înaintea mea şi v-ar fi convins. Că vorba aia, nu se riscă omul să fure orice nimic. Adevărul ăsta e, că-l entuziasma maxim şi faptul că laptopul ASUS NX90 se anunţa să valoreze în jur de 10.000 lei. Când îl văzuse, pur şi simplu nu-i putuse rezista!

(...) 

După două zile de stat închis în camera lui, doar el şi laptopul, noua lui iubire, lucrurile căpătaseră semne de întrebare pentru Marge. În primul rând că nu prea pricepea ea de unde avea Homer laptopul, iar apropierea asta dintre el şi jucărica tehnologică era mai mult decât suspectă. Homer nu ascultase niciodată Marylin Monroe până acum, şi clar nu vorbise niciodată despre diamante. Asta trebuia musai să fie o poveste din aia ca prin romanele lui Stephen King, în care omul se îndrăgosteşte de maşinăria lui. Iar ea nu avea de gând să lase o afurisită de maşinărie să-i fure locul.

Legatura o facu abia când Ionel şi trupa lui de angajaţi ai hotelui (cei despre care vă povesteam la începutul istorisirii) apărură la uşa Simpsonilor, întrebând de Homer.
Marge le deschise suspicioasă, însă, din gelozie pentru că acea maşinărie inteligentă îi acaparase soţul, se confesă imediat.

-Cum să vă spus, aşa cum e el, e soţul meu, şi de când a făcut rost de chestia aia nici nu mă mai bagă în seamă. Eu vi-l predau pe Homer al meu, pentru că el a fost hoţul, iar eu situaţia de faţă n-o mai suport, dar, la poliţie nu vreau să ajungă... Va rog, promiteţi-mi că vă recuperaţi laptopul dar că n-o să-l daţi pe mâna poliţiei sau a presei. Vedeţi, noi suntem o familie foarte cunoscută, suntem The Simpsons. Un scandal de genul acesta ne va face foarte rău la imagine.

-Nu vă faceţi griji, doamnă... vom da vina pe un român, ceva. Oricum, la ce imagine au deja românii, nu se mai miră nimeni!

Pentru BLOGWARS, ultima postare,
Iulia Mihai