joi, 1 aprilie 2010

Început de April

Barul Căprioara nu fusese niciodată mai gol, la ora asta din noapte.
Nu Joia.
Nu Joia dinaintea Paştelui.
Cu toate astea, lumina semi-întunecată complementa muzica în surdină, cu iz vechi, generată de radioul vechi aşezat pe masa din spatele barului, şi aproape că nu era nevoie de clienţi.
Singurele coate de pe bar, erau ale lui. Stătuse acolo toată noaptea, sprijinindu-şi bărbia cu ele. Bărbia îi sprijinea figura plouată.
Băuse aproximativ cinci ginuri până la ora trei sărit de fix.
I le numărase Gicuţă, barmanul, pe toate cinci. Nu că l-ar fi deranjat să vândă cuiva marfa într-o seară atât de proastă ca asta, dar, chiar şi  un tip care obişnuieşte să îndoaie băuturile cu apă, se lasă înduioşat de figuri mohorâte ca a lui.
-Nu mai bea omule, ai să te distrugi cu totul... Nu e sănătos ginul ăsta, adăugă Gicuţă, după o pauză în care îl privise tătos pe tipul de la bar.
-Eh, de unde atâta grijă, de-odată... zâmbi tipul... Vin aici de trei ani, dar niciodată nu mi-ai ţinut morală că aş bea prea mult. Apoi, ţie ce ţi-o fi? Beau cât vreau... Cât am bani. Treaba ta e să mă serveşti şi să ai grijă să-mi îndoi băutura atunci când nu mă uit, completă el în timp ce îşi împături tacticos o ţigară cu foi. Dar tu, de ce ai barul gol? Ţi-ai păcălit clienţii că azi le dai ginul curat şi i-ai speriat?
-Totuşi, dumneata, de ce te afli în seara asta aici? Nu ai pe nimeni de păcălit? Ridică din sprâncene Gicuţă.
-Nu, în seara asta, eu joc rolul de păcălit. Sunt protagonistul unei păcăleli grandioase ce a ţinut un an de zile.
Fumul de ţigară se răspândi rapid prin faţa ochilor lui Gicuţă, provocându-i omului o tuse scurtă şi seacă, pe care o înghiţi rapid, ca nu cumva tipul să se răzgândească din a mai povesti.
-Cine putea, Doamne iartă-mă, să te păcălească aşa straşnic pe dumneata? Bărbat bine eşti, aer inteligenţi emani...
-Nevastă-mea. Mi-a lăsat astăzi un bileţel pe masă, în care mă anunţa că toată căsnicia noastră a fost un fiasco, încă de la început, o mare glumă pregătită special pentru ziua de astăzi. Realizezi, omule? Mi-a copt ea gluma asta încă de la început. Ar trebui să între în Cartea Recordurilor drept regina păcălelilor, nu aşa...
...Şi-i mai pufăi lui Gicuţă un fum prin faţa ochilor deja mijiţi şi înlăcrimaţi.
-Păi, şi nu ţi-a zis unde merge? spuse tuşind Gicuţă.
-Dumneata eşti cam sensibil la fumul de ţigară, pentru un lucrător la birt... Păi, să vezi, s-a întors la fostul ei soţ, pe care l-a părăsit acum un an de 1 Aprilie.
-Sunt curios ce i-a zis lui, acum. Dragule, acum un an te-am păcălit!? se amuză barmanul. Asta ar însemna, că dumneata, boierule, ai să ai parte de o păcăleală şi la anul care vine. Fii matale sănătos, că femei sunt cu duiumul, iar dacă asta se ţine de glume, e ea proastă de la mama natură, că viaţa nu e făcută numai din glume.
Tipul pufăi ultimul fum din ţigara ţinută cu grijă de capăt, cu degetul mare şi cel arătător.
-Eşti amabil să îmi spui cât am să-ţi dau pe ce am băut în seara asta?
-Măi boierule, jumate din cât ar fi trebuit în mod obişnuit... vorba aia, măcar pentru dumneata apa să fie gratis.
-Bun, atunci, seara bună, omule. Merg poate păcălesc şi eu pe cineva azi...



Melodie preluată de la Ionuţ, pentru că tot mi-a mintit de ea.

16 comentarii:

  1. Interesant si totusi trist acest inceput de aprilie. Mi-a placut povestirea, poate ii faci si o continuare :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eventual prezentarea la divorţ :))

    RăspundețiȘtergere
  3. De departe o poveste notabilă de 1 aprilie.
    În fond, viaţa noastră e inspirată de dragoste, dar Slavă Domnului, condusă de învăţături.
    Cine păcăleşte pe cine?

    RăspundețiȘtergere
  4. KirstDay, eu cred că e un lanţ bolnăvicios de păcăleli, iar păcăleală noastră, ajunge, ami devreme sau mai târziu tot la noi la poartă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Iar eu acum ziceam cu patos ŢAC ŢAC ŢAC :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu sunt un burlac convins, nu mă păcăleşte nimeni! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai noroc că mâţele nu ştiu să vorbească.

    RăspundețiȘtergere
  8. Miau!
    Aşa vă închipuiţi voi, bipezii! Credeţi că limbajul nostru se reduce la un singur cuvânt... Dar într-un "miau" se pot ascunde atâtea subtilităţi... :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Măi Grişka, vorbeşti cu un tigru de foc :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Cred ca o stiu pe caprioara ce i-a dat numele localului... :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Oh Hail! Vrem şi noi cunoştinţele alese ale domniei voastre :D

    RăspundețiȘtergere
  12. Sigur tipul plouat de la bar nu a trântit el însuşi o păcăleală? Asta înainte de a se gândi pe cine să mai păcălească.. Aşa, să-şi fi făcut încălzirea într-o crâşmă goală (ca în faţa oglinzii)...

    RăspundețiȘtergere
  13. Se prea poate, Adi, se prea poate. :D

    RăspundețiȘtergere
  14. Şi tu, tigrule de foc, ştii limba noastră, a pisicilor? :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Logic că o ştiu, doar că mă linşează câinii ăştia dacă află...

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!