Hrăpăreţul

Nu, nu e un animal, deşi în condiţii de proastă iluminare, poţi să îl confunzi cu unul.
Hrăpăreţul e o specie umanoidă rezultată din combinarea genetică a Tupeistului cu Papă Tot.

Generaliţăţi hrăpăreţe.

Prin definiţie, Hrăpăreţul are o părere foarte bună despre sine.
Deşi în primă înstanţă îţi poate da impresia unui fiinţe blânde, nemuşcăcioase, uneori chiar de nădejde, Hrăpăreţul se caracterizează printr-un atribut unic: egoismul.

Sporturi hrăpăreţe:
-datul din coate
-călcatul peste cadavre

Aspect fizic:
The beauty of it este că, un Hrăpăreţ, nu poate fi recunoscut atât de uşor după aspectul fizic, el având puterea de a se cameleoniza în oricare dintre noi, însă, dacă suntem foarte foarte atenţi, putem observa în ochii Hrăpăreţului o licărire aparte atunci când apare o vacă de muls la orizont. Acel moment este unic, pentru că, o astfel de situaţie îi poate genera Hrăpăreţului cheful subit de sport (a se citi mai sus sporturile hrăpăreţe).

Aspect moral:
Un Hrăpăreţ va fi mereu bine dispus (până în momentul în care va considera că atenţia ce i se cuvine se dispersează spre alte meleaguri).
Va vorbi tot timpul despre el şi despre realizările lui, supraestimandu-le constant.
Va povesti despre aceste realizări chiar şi neîntrebat, aşteptând zâmbitor feed-back acompaniat de un OOOO din mulţime.

Frazele preferate ale Hrăpăreţului:
"Daaa, şi eu să vezi ce chestie mişto am făcut" - orice discuţie pentru el e o oportunitate de a scoate în evidenţă cât de tare e... el.

Sfat: de Hrăpăreţ nu are rost să te fereşti, pentru că, aşa cum te găseşte Chuck Norris peste tot, aşa te găseşte şi Hrăpăreţul.