duminică, 29 mai 2011

Ohne Bedauern?

 Am văzut de curând un videoclip care m-a făcut să smiorcăi vreo câteva lacrimi. Da, pe mine, persoana după care au inventat cuvintele: duritate și snobism. Adevărul e că-ți mai trebuie câte-un șut de genul ăsta, ca să te trezești la realitate. Să simți. Să reflectezi. Să fii om. Și mai ales să realizezi unde și când, în decursul magnificii tale vieți ai rău-voit să greșești.

Nu știu despre voi, dar eu, dacă ar fi să stau să răspund la întrebarea: ce anume regreți? cred că aș face o listă lungă. Și culmea e că, dacă aș analiza-o, aș constata că e doar vina mea. Sunt propriul meu stăpân. I call the shots. Și tot eu greșesc. Firește, nu mă refer la momente de genul: nu am mâncat niciodată înghețată cu aromă de... pizza, pentru că mașina cu înghețată avea viteză prea mare, iar eu picioarele prea scurte. Nope. Mă refer la situații de genul: nu am mâncat niciodată înghețată cu aromă de pizza pentru că mi-a fost lene să ies din casă când trecea mașina.

Iar dacă ar fi să fiu mai puțin evazivă de-atât, aș spune că regret momentele în care am dar cu flit multor prieteni, neavând niciun motiv serios să fac asta. Oameni care nu se mai întorc. Regret multele relații în care am profitat de faptul că I got charm și mi-am permis să termin psihic oameni ce nu meritau asta din partea mea. Nu regret că relațiile s-au terminat, ci că aș fi putut să nu încep acele relații, ori să le dau drumul de la o înălțime mai mică. Regret faptul că nu pot sta mai mult de o zi cap-coadă la bunicii mei, conștientă fiind de faptul că timpul nu stă în loc. Regret faptul că nu-mi pot asculta mai mult mama, atunci când îmi vorbește despre problemele ei, deși ea e singura persoană ce mă ascultă cu adevărat, atunci când nimeni nu dispus să se încarce cu suferința mea. Regret că nu răspund la telefon. Regret că nu pot schimba toate astea.

Nu regret faptul că te iubesc. Nu am regretat niciodată, așa că nu am să încep acum. Dar, regret că nu am știut cum să fiu măcar eu logică, eu balanța echilibrată. Eu, copilul optecist maturizat înainte de vreme, ce a rămas blocat undeva în anii 90. Nu regret nici că vei să fi ultima persoană pe care o voi vedea prin interiorul pleoapelor mele, atunci când nu se vor hotărî dacă să-mi cânte o slujbă, au ba.

Nu, nu regret că nu pot fi amuzantă azi.

Dar, iată și videoclipul cel pricinos. Asta așa, ca să vă facă și pe voi să vă zvârcoliți. Nu numai pe mine.
So, voi ce regretați?




Vezi mai multe din Familie, casa, copii pe 220.ro


25 de comentarii:

  1. Eu nu regret nimic, pentru ca daca as face-o as intra in depresie...asa ca prefer sa blochez anumite lucruri pentru a nu ramane inradacinata in remuscari....vreau sa merg inainte cu gandul sa nu mai fac ce-am facut rau, dar fara sa-mi aduc aminte detalii....
    Numai bine iti doresc, imi place clipul!

    RăspundețiȘtergere
  2. Alice Georgiana,
    Uite o atitudine constructivă :)
    Tot binele right back to you :)

    RăspundețiȘtergere
  3. E straniu... stii? In ultima vreme mi-am inventariat viata, si... mi-am dat seama ca tot ce am facut, a fost exact ceea ce trebuia la momentul respectiv. Nu cred ca as face altfel daca ar fi sa o iau de la capat (bine, cu o mica exceptie... cred).
    Ceva ma va urmari o viata totusi... dorul de tatal meu. Regret ca nu l-am avut langa noi mai mult timp. Atat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dara,
    Probabil e ceva în aer... Cine știe. Din păcate, moartea e singurul lucru ireversibil.

    hug

    RăspundețiȘtergere
  5. Daca m-as putea imparti in doua pentru a ma apleca simultan in fata realizatorilor filmuletului si a ta datorita postarii, as face-o.
    Cel mai mare regret al meu o sa ti-l spun cand oi ajunge pe la Galati. Sau tu pe la Severin/Bucuresti.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc pentru onoarea de a face parte din blogroll-ul tau! O zi linistita!

    RăspundețiȘtergere
  7. Tot ce regret incerc sa uit...si mai incerc sa nu mai am ce sa regret...

    RăspundețiȘtergere
  8. aș fi tentată să spun că regret că l-am cunoscut pe el; dar dacă nu-l cunoșteam pe el, Mic-mic nu mai era acum în burtica mea :) , așa că ăsta nu e regret :)

    :)

    RăspundețiȘtergere
  9. iculici,
    Dragostea nu trebuie niciodata regretata :) Parerea mea...

    RăspundețiȘtergere
  10. Laura,
    Si-ti iese? Adica... works for me o perioada, dupa care ma apuca iar :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Alice Georgiana,
    Cu placere :) O zi faina si tie!

    RăspundețiȘtergere
  12. Vlad,
    Pai, daca ajungi prin Galati, sa ma anunti, ca e loc de baut o bere :) Eu pe la Bucuresti, poate. Pe la Severin, eh, mai greu :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Nu prea iese, Iulia, da'macar incerc:)

    RăspundețiȘtergere
  14. Laura,
    Cam da. Suntem datori macar sa incercam... ce se intampla dupa, naiba stie, vom vedea.

    RăspundețiȘtergere
  15. regret faptul ca nu ma iert pt niste chestii, dar inca nu pot, poate voi putea in viitor!

    as fi curioasa sa fie un asemenea filmulet facut in Romania, iar personajele sa fie doar romani!!!

    >:D<

    RăspundețiȘtergere
  16. Monica,
    Eu nu m-aș îngirjora :D Românii sunt fearless :)) Ar ieși un scurt metraj, probabil :))

    RăspundețiȘtergere
  17. regret ca nu voi avea niciodata familia mea...

    RăspundețiȘtergere
  18. Claudiu,
    Faza cu familia e relativa, sa stii. Familia poate sa imbrace multe forme :) Pentru mine, familia mea e mama mea, cei doi bunici, persoana pe care o iubesc (chiar daca situatia e cam nasoala) si pisica mea. :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Claudiu,
    Stiu la ce te refereai. Eu incercam sa zic ca uneori e bine sa iti creezi substitut...

    RăspundețiȘtergere
  20. I have a substitute... I just need to move to the next level... The big advantage is that I am a very good psychologist... For myself :d

    RăspundețiȘtergere
  21. Regret ca mi-am batut joc de sentimentele catorva persoane si mi s-a parut amuzant atunci, ba chiar m-am impopotonat in sinea mea ca am asemenea puteri. In tot acest timp descantam tembel ca "roata se intoarce" cand era vorba de suferintele mele
    Regret ca am actionat de multe ori din instinct si nu m-am gandit la repercusiuni
    Regret ca n-am avut curaj sa spun mai multe cand microfonul era la mine
    Regret ca am ajuns in punctul asta alergand mereu si nu pasind incet, linistita.......
    Regret ca nu mi-am putut ajuta tatal......
    Regret ca slubbele de la biserica m-au plictisit dintotdeauna desi sunt ortodoxa :)

    RăspundețiȘtergere
  22. Mai nou regret ca scriu asa de repede si nu recitesc inainte sa apas "postati"
    Claudiu B - daca crezi ca nu poti avea familie din motivele la care ma gandesc eu.........si cred ca le intuiesc corect - de ce nu te-ai gandit la adoptie?
    Nu mai stiu cum sunt legile in Ro in privinta asta dar.....tu ca persoana, fara sa formezi neaparat un cuplu cu o doamna - nu ai putea sa adopti?

    RăspundețiȘtergere
  23. hapi,
    Crede-ma ca la altceva se referea Claudiu...

    RăspundețiȘtergere
  24. Oky.....dar oricand exista varianta adoptiei :)
    Am vazut si eu campania aceea derulata de ProTv (Vreau parintii mei)

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!