luni, 22 august 2011

Pet the pets

Chiar dacă sunt mai mult a cat person, decât a dog person (așa cum spun americanii), nu mă dau în lături (accentul pe sau pe tu, în funcție de imaginație) nici când vine vorba de cățeluși, ori alte animale pufoase și drăgălașe. Octo Cat likes them all! 

Ce mă calcă cel mai tare pe ureche e atunci când oamenii nu au grijă de animalele lor de companie. Ca să nu mai zic de cei ce aleg să-și țină câinii închiși ori mai rău: legați. Animăluțele au și ele dreptul la libertatea lor, măcar aparentă. Corect, oamenii conduc lumea, dar asta nu înseamnă că șefia trebuie să se transforme în tiranie, nu? 

Din punctul meu de vedere, atunci când îți iei un animăluț de companie, e clar că îți iei odată cu el și o responsabilitate de zile mari. E ca și cum ai avea un copil, doar că mult mai simpatic și pe alocuri mai inteligent! Ei, și-n dezordinea asta de idei, trebuie să avem mare băgare de seamă cum avem grijă de cățelușii ori pisicuțele noastre, că doar, sunt ai/ale noștri/noastre, nu? 

Musai trebuie să nu ocolim subiectele mancare caini sau mâncare pentru pisici! Aceasta trebuie să fie adaptată nevoilor și metabolismului lor. Tocmai pentru că ei nu sunt ca noi, iar resturile de tocăniță, ori bucata de mămăligă nu sunt opțiunile cele mai indicate. Gândiți-vă doar că animalul vostru de companie ar deveni de mâine stăpânul vostru și v-ar da să mâncați resturi de oase de pește! Cum v-ar veni? 

Soluții? Există! oricât de snob ar suna, cred că cea mai bună soluție e să îi servim pe blănoșii noștri cu mâncare creată special pentru ei, ca de exemplu cu chestia aia super simpatică ce poartă numele de orijen. Ce e orijen?  Simplu! Este singura mâncare pentru câini, adaptată nutrițional și biologic nevoilor lătrătorilor. Și-aș mai face o recomandare: cam tot ce ține de Purina. Nu zic asta gratuit, ci în cunoștință de cauză! 

Bun, eu zic în felul următor: dacă tot ne putem trata burțile noastre cu tot felul de fast-food-uri, de ce să nu tratăm și animăluțele cu mâncare bună? Și știți care ar fi, totuși, diferența? Simplu! A lor măcar e sănătoasă!


9 comentarii:

  1. True true....e mare responsabilitate sa ai un animalut in casa. Eu stiu pentru ca am pisica...si sa stii ca am impresia ca mi-ar fi fost mai usor daca aveam copil, macar ala incepe sa vorbeasca la un moment dat. Dar pisicii mele cand ii este rau de unde sa stiu ce sa-i fac, intru in, fibrilatii, am avut uneori momente cand vroiam sa sun la salvare! Pentru pisica!!! de acord la faza cu mancarea speciala, eu de cand o am pe Misu numai mancare de pisici special pentru ea i-am dat....cand a dat din mustati nemultumita am stiut ca ceva nu-i place!
    Seara frumoasa!

    P.S. Si eu tot cat person sunt!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, stiu ce inseamna asta, am catel si il iubesc de nu mai pot! E o mare responsabilitate, e adevarat, dar si o placere la fel de mare. Cat despre hrana, mi-a placut ce ai spus referitor la resturile de mancare, ai perfecta dreptate. In fine, e cazul sa ma opresc, eu cand dau de subiectul asta as tot scrie...

    RăspundețiȘtergere
  3. Într-adevăr, cea mai mare greşeală pe care o poate face un deţinător de pufoşenie, este să îşi hrănească animalul cu mâncare gătită. Did it, sorry about it.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt intru totul de acord cu punctul de vedere!
    ;)
    Insa, omul de rand, din naivitate nesocoteste acest indemn!
    ;)
    Trist...

    RăspundețiȘtergere
  5. Alice,
    Mișu e fetiță? :D Sau e Misu fără ș? Nu de alta, dar îmi place de mor numele de Mișu :D Sună pufulici rău!

    RăspundețiȘtergere
  6. lunapatrata,
    Păi scris! :D Orice sfaturi sunt bine venite, când vine vorba de animăluțe, nu?

    RăspundețiȘtergere
  7. .miss bee,
    Da, și eu. Aveam 12 ani și un Terrier pe nume Toto. Și l-am tratat cu așa ceva... :(

    RăspundețiȘtergere
  8. Si daca avem copii sa avem grija ca si ei sa nu le dea resturi de mancare;) mai ales ca animalutele sunt pofticioase si curioase la absolut tot ce mancam noi;)) am patit-o:D

    RăspundețiȘtergere

Give ya best shot!