vineri, 30 septembrie 2011

Dress me Up

În caz că n-aveați idee, iar e rost de concurs, și... după cum bine știți, mie îmi place Miniprix. Și nu puțin. Mai spunea eu și într-o altă postare cum că pe vremea când exista Miniprix în Galați, eram cam tot timpul prezentă pe acolo. Mbun, avantajul cel mare era că locul meu de muncă era cam la câtiva zeci de metri de locație, dar chiar să nu fi fost, cred că tot aș fi străbătut drumul.

Trebuie să intri o singură dată în Miniprix pentru ca revenirea să devină o certitudine.

Ei, și cum ziceam despre concurs. Iată că avem mare concurs, mare pe Facebook. Îmbrăcăm fain-frumos modelul vitual cu haine Miniprix folosind My Dress Up, dăm un nume aplicației, et, voila, ne înscriem automat în competiție. Firește, întâi de toate trebuie să dăm Like paginii aferente, ca să putem face toate astea. După ce ne înscriem în concurs, strângem cât mai mult like-uri de la prieteni și în funcție de asta, câștigăm-câștigăm-câștigăm!

Eu? M-am înscris, firește! Fără cumătra nu se face nunta, doar! Cu o singură aplicație, ce-i drept. Nu de alta, dar eu mă cam îmbrac tot timpul la fel, așa că nu avea rost să mint poporul cu... Facebook-ul. Partea și mai simpatică e că modelul feminin de la ei de pe pagină cam seamănă cu mine, doar că eu n-am breton. 

Wanna see? Ei, bine, cam așa mă îmbrac eu de regulă... like it or not.


 Ce câștig dacă câștig? Păi, câștig unul dintre următoarele premii: 

» Vouchere de cumparaturi in valoare de 600 Lei prin tragere la sorti
» Voucher de 700 Lei pentru Locul I
» Voucher de 500 Lei pentru Locul II
» Voucher de 300 Lei pentru Locul III 

Sincer, țintesc spre unul din premiile alea de 600 lei prin tragere la sorți, pentru că nu sunt mare fan al like-urilor, dar, știu că mulți dintre voi sunteți, așa că, spor la creat păpușele virtuale și la primit like-uri. 

De unde știu de concurs? De la Blogatu, firește! Pentru că și el organizează un concurs! De fapt, ce să mai, el organizează muuulte concursuri. Toate de cea mai bună factură și de o corectitudine ireproșabilă. Stau mărturie în acest sens.

Și, că tot am început postarea și mai am chef de scris, ce-ar fi să vă zic o poveste? 


 CUM S-A MUTAT ANDREI LA MINIPRIX
Se face că odată, ca niciodată, pentru că dacă n-ar fi fost, nici că s-ar fi povestit, exista un manechin. De dimineață până seara, manechinul stătea în vitrina Miniprix. De când fusese construită la fabrică. Nu se putea mișca și nici nu putea să vorbească. Peste stradă de Miniprix exista un alt magazin. La vitrina acelui magazin stătea tot timpul un alt manechin. Vânzătoarele îl numiseră Andrei. Ceea ce nu știau vânzătoarele acelui magazin, era că Andrei avea viață, așa cum avea și manechinul din magazinul Miniprix. În fiecare zi, cei doi își făceau semne cu ochiul. Într-o bună zi, manechinul Andrei se hotărî să intre într-o discuție telepatică cu ea. Vino aici, îi spuse el! În felul ăsta nu vei mai fi sigură niciodată. Stai la vitrina magazinului meu! Ea: Nu, nu am să vin, de ce aș veni? Aici mă îmbracă în fiecare zi cu cele mai faine hăinuțe! Ești drăguț, dar te îmbracă cam nașpa cei de la magazinul tău. Vino tu la Miniprix! Aici îți vor pune în valoare frumusețea. Așa că, începând cu acea zi, Andrei se mută la Miniprix, iar cei doi trăiră împreună în vitrina magazinului până la adânci bătrâneți - îmbrăcați frumos.Și cu asta am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea-așa.




4 comentarii:

Give ya best shot!