6 Octombrie… ma temeam oarecum de data asta, pentru ca, de fiecare data, cand aceasta data se intampla, aveam predispozitia de a capata o tendinta maniaco-depresiva, care ma facea sa urasc de-a dreptul ziua asta. Ori ma simteam prea singura, ori ma simteam prea sufocata de oameni, oricum ar fi fost, nu era bine, pentru simplul fapt ca, in general oamenii au impresia, ca de ziua lor, totul trebuie sa fie special. Si da, asa si trebuie sa fie, insa se creaza , in general tendinta de a se exagera. Specialul ala pe care toti il asteptam de ziua noastra, de cele mai multe ori nu exista. Asa ca, ce e de facut, decat sa ne bucuram de lucrurile marunte? Lucrurile cu adevarat importante, care, adunate, fac un intreg frumos si rotund… Cum am sarbatorit? Ah, foarte frumos am sarbatorit. Dimineata, la ora sase, am mers cu ochii inchisi catre baie, sperand sa-mi gasesc surprinza pe undeva pe acolo (eventual niste haine de spalat). Cum surpriza se ascundea bine, m-am intors in pat, tot cu ochii inchisi, ca sa nu stric momentul. M-am impiedicat de prag cu piciorul drept, si am fost fericita ca a fost dreptul, nu stangul, si ca azi, am noroc! Si mi-am zis “you lucky bastard”. Lasand glumitele la o parte… Cred ca in sfarsit am invatat sa apreciez the simple things, lucru pe care ar trebui sa il facem cu totii. Eu am sa incerc sa nu uit ceea ce am scris astazi, de asta si postarea-blog. Pentru ca odata ce dai drumul pe internet unui editorial, articol, sau mai stiu eu ce, el ramane, chiar si dupa stergere. Mereu vor exista urme ale lui, undeva pe Google.
Nu stiu despre voi, dar eu fac parte cu mandrie din generatia celor ce in copilarie au fost incantati de Sailor Moon. Chiar si acum, ma ia cu fiori cand ma gandesc cum ma uitam pe ascuns, seara, la Sailor Moon. Mi-o amintesc pe mama cum zicea ca orele de somn trebuiesc respectate, si ca astea nu sunt desene animate care sa le vada un copil de 8-9 ani, cat aveam pe vremea aia.
Pentru nostalgici, am gasit pe Youtube un intro de la Nightwish - Eramaan Viimeinen feat. Sailor Moon!
Cum imi zicea un anumit user pe un anumit site foto:
"Stiu ce-i lipseste fotografiei tale! Unghiul! Ar fi trebuit sa te catari undeva pe casa, sa ai perspectiva de sus a imagii, iar jos sa ai un TV Sirius"
...iar aparatul folosit sa fie un SMENA 8, rusesc.
Ca multi dintre voi, si eu am copilarit cu Nightwish. Ca sa fiu sincera, inca mai am un poster vechi si rapciugos, cu ei, lipit pe birou, de care nu ma indur sa ma lipsesc.
Am fost dezamagita cand a plecat Tarja, pentru ca, vorba aia, o voce ca a ei mai rar gasesti, si putin dezamagita cand am vazut ca performantele noii soliste Anette Olzon, nu se prea ridica la cele ale predecesoarei ei. Insa, am invatat sa ma obisnuiesc, si chiar sa o accept pe noua solista. Am un motiv destul de intemeiat pentru asta: i-am vizitat blog-ul si mi-a placut ce am vazut acolo. Cum sa va zic, blog-ul ei este atat de personal, incat un jurnal intim ar fi de prisos pentru ea. Are postari de 2-3 ori pe zi, in care povesteste despre cum i-a murit pisica, a mers la dentist, sau ce concerte mai are si pe unde... Metoda foarte inteligenta de a se introduce in inima fanilor Nightwish, suferinzi inca dupa Tarja Turunen. Iei defectul predecesoarei tale, il studiezi, si faci exact ce ea nu a facut, devii prietenos.
Ce m-a uimit in mod deosebit e ca, Anette le si raspunde fanilor la intrebari, lucru pe care Tarja nu l-ar fi facut, sau daca l-ar fi facut, ar fi angajat pe cineva sa faca asta pentru ea.
Tot la Anette pe blog, am citit si despre cover-ul facut de cei de la Gregorian, la piesa Meadows of Heaven, inclusa de Nightwish in primul album in care Anette a devenit lead-singer.
Reactia ei despre cover-ul celor de la Gregorian, cum era de asteptat, a fost:
" So guys, someone wrote in my comments that Gregorian has made Meadows of heaven in their latest album and today I bought the song from Itunes;=)
What do I think? Nice but I do like a female voice best;=) But I do like choirs and its nicely covered. The guitar solo is different from Emppus and of course I like Emppus better, but this was nice to hear too;=)"
De acord cu ea in mare masura, nimic nu se compara cu originalul. Insa, chiar daca originalul nu era prea reusit, tot la acest raspuns ma asteptam din partea ei.
Cu toate ca instrumentatia celor de la Nightwish e de departe mult mai complexa decat in cazul remake-ului de la Gregorian, si acest remake are farmecul lui, in sensul in care reda acea liniste specifica Gregorian.
Va las pe voi sa va dati cu parerea.
P.S. Ma intreb totusi un singur lucru, Anette Olzon afla de la fani ca la melodia cantata de ea se face cover. Dar pe la ei prin tara, oare nu e valabila chestia cu drepturile de autor? Nu cumva trebuia sa afle ea prima? ...pentru ca face parte din Nightwish...?! Oare Nightwish avea idee? Oricum ai pune problema, e de rau, pentru ca, daca Nightwish stiau, si nu i-au zis ei, asta spune multe despre importanta ei in trupa, iar daca nu stiau nici ei, probabil sunt in lumea lor...
I-am lasat chiar si un comentariu, care suna cam asa:
"Hey Anette, my name is Iulia, and I'm from Romania. You say that you heard from a fan about the Gregorian cover, but, I have to wonder, how come you find out about this last? Didn't Nightwish know? Didn't they tell you? Least but not last, didn't by any chance Gregorian had to ask your permission about doing the cover? It's kind of weird. Like me finding out from my neighbour that someone repainted my house. Well, thank you for your time, and have a blossom day."
.jpg)
