Când natura şi tehnologia îşi dau mâna

Prima dată când am văzut reclama celor de la Asus, în ceea ce priveşte modelul de microprocesor EPU şi TPU, am fost tentată să mă gândesc la machetele arhitecţilor de cartiere rezidenţiale. Da, da, din alea extrem de verzulii, din alea unde naturii încă nu îi e frică să crească, datorită poluării slabe. Fireşte, genul acela de cartiere este şi rezultatul unor finanţe sănătoase băgate în proiecte, etc.

Cu toate astea, întorcându-ne la oile noastre, şi anume la microprocesoarele EPU şi TPU, ei, se zice că ele ar ajuta tocmai din punctul acesta de vedere.
În ultima vreme, mare a mai fost tam-tam-el pe tema ecologică! Şi nu degeaba, pentru că, într-adevăr situaţia devine, pe zi ce trece tot mai critică.

Iată că, Asus se gândeşte totuşi şi la lucrurile astea, în consecinţă, iată cum apar pe baricade micro procesoarele EPU şi TPU!

De ce sunt EPU şi TPU variantele optime pentru menţinerea Pământului sănătos? Pentru că, în timp ce majoritatea computerelor consumă cu muuuuult peste câtă energie ar avea ele nevoie, în mod obişnuit, EPU şi TPU  rezolvă problema, optimizând consumul la nevoia reală a sistemului!

Serios vorbind, trebuie să fii cu adevărat bătut în cap, ca să nu te impresioneze faptul că acest microprocesor scuteşte 33Kilowaţi pe an şi echivalentul a 21kg de dioxid de carbon. Chestiile astea, oricât de neînsemnate ar părea într-o primă vedere, trebuie ţinut mare seamă de ele, pentru că, ştiţi cum se spune: încetul cu încetul, se fabrică oţetul.
Astfel, treburi ce acum poate nu ne par de o importanţă majoră, pot degenera şi se pot transforma în ditamai gogoriţele, dacă nu le luăm din pripă.

Astfel, toate aceste calcule de kilograme dioxid de carbon, kilowaţi, ş.a.m.d., vor duce la creşterea a 17,5 milioane de copaci, ce vor asigura un aer respirabil şi o poluare mult mai scăzută ce va facilita viaţa.

Totul datorită acestui microprocesor, pe numele lor, EPU şi TPU. 

Sub deviza Go turbo, go green, Asus pune astfel la bătaie nu unul, ci două modele de procesoare bazate pe acelaşi tipar ecoligic.
În consecinţă, performanţa ieşită din comun, în raport cu ecologizarea, transformă micro procesoarele Asus în optiunea ideală!

Pentru Superblog 2010, etapa 22, Asus,

Iulia Mihai

Măriuca şi zâna Tara

Măriuca se născuse la ţară. Da, aţi auzit bine: la ţară. Nu ştiuse ea niciodată ce e aia modă, ce e ăla stil, sau feminitate. Toata viaţa ei de douăzeci şi nouă de ani şi-o petrecuse cu şorţul în faţă şi cu făcăleţul în mâna dreaptă.

Cu toate astea, Măriuca vroia să se emancipeze. Nu mai avea de gând să suporte toate miştourile verişoarei ei de la oraş, care, de fiecare dată când o vizita avea să îi reproşeze cum că e cam prea de la ţară, şi că, în zilele noastre, numai necioplitele se mai mărită de la cinşpe ani şi fac patru copii până la douăş'nouă.
Ultima vizită a verişoarei ei o lăsase cu un gust groaznic de amar. Aşa ceva era de neconceput. Trebuia să facă o schimbare. Orice, pentru a fi şi ea o doamnă.

Astfel, într-o seară, Măriuca se hotărî să se roage la Dumnezeu, să-i trimită şi ei măcar o zână, ca să o ajute să devină o doamnă. Şi se rugă ea, şi strânse din ochi, şi strânse şi din palme şi sărută pământul de câteva ori.
Ei, şi după straşnica rugă, nici n-apucă bine s-adoarmă, că auzi o bătaie în uşă.

Îşi trase repede ciupicii, se frecă la ochi ca să vadă mai bine ce se întâmplă şi deschise uşa. Dincolo de uşa se afla cea mai luminoasă zână!

-Cine eşti tu? Întrebă Măriuca dezorientată.
-Ei cum, cine, draga mea?! Tocmai te-ai rugat la Doamne-Doamne să mi te trimită, nu? Vrei să fii o doamnă, nu? Ca să nu te mai facă verişoara ta ,,ţărăncuţă", nu?
-Uhm... da... aşa e, dar nu mă gândeam că ai să apari cu adevărat! Şi cu siguranţă nu mă aşteptam să vii atât de repede!
-Ei, ne-au făcut ăştia abonament pe Heavenly-TGV şi ne descurcăm mai repejor acum. Dar, lasă asta, Măriuca! Acum sunt aici! Spune zâna Tara în timp ce un tunet se auzi în spatele ei. Ia-mă de mână! Te voi duce într-o lume virtuală nemaipomenită, în care vei învăţa să fii femeie! Te voi învăţa să fii asemenea celor ce le apreciezi atât de mult! Pentru că, ştii, draga mea, numai eu te pot transforma într-o doamnă!

Călătoria online a Măriucăi avea să fie una plină de mister, dar şi de măreţie, iar viaţa ei avea să se schimbe pe vecie! Astfel, ea nimeri, împreună cu zâna Tara direct la cabina de probă.

Pentru că o femeie nu are niciodată prea puţine ţinute, zâna Tara i-a propus Măriucăi să probeze două ţinute. Asta pentru început.
Iar,  pentru că Măriuca, dacă o îmbrăcai bine se dovedea a fi chiar o femeie frumoasă, iată cum se prezintă ea în prima ţinută:

Modelul de rochie de-a dreptul uimitor o făceau pe Măriucă să arate chiar mai bine decât verişoara ei de la oraş. Iar modelul cizmuliţelor completau într-un mod absolut excepţional rochiţa, punând în evidenţă piciorul frumos al femeii. Nici nu ştia ea până în acel moment ce picioare frumoase are! Iată că, haina într-adevăr face pe om. Iar dacă nu-l face în totalitate, cu siguranţă îi completează imaginea, scoţând din el tot ce este mai bun.

Măriuca era de-a dreptul încântată. Niciodată nu fusese mai femeie de atât! Iar totul datorită zânei Tara!

Însă, când credea că nu poate fi mai fericită de atât, zâna Tara îi prezentă şi a doua ţinută, rugând-o să se îmbrace.
După ce îmbrăcă a doua ţinută, Măriuca deveni atât de sigură pe ea, încât nimic nu mai putea sta în calea succesului ei.

Astfel, încălţând cel mai frumoşi pantofiori, asortaţi cu cea mai elegantă fustiţă în combinaţie cu superba cămăşuţă ce îi scotea feminitatea în evidenţă în mod excepţional, Măriuca se hotărî că avea de gând să îşi schimbe viaţa! O femeie atât de frumoasă ca ea (ce-i drept, nedescoperită până în momentul acela) nu avea cum să rămână la un nivel de viaţă necorespunzător. Astfel, Măriuca îi promise zânei Tara, că, datorită ei şi a minunilor din acea seară, ea se va reîntoarce la şcoală şi va recupera tot ce nu a făcut în viaţă, până în acel moment.

IATĂ CUM, HAINELE FRUMOASE ÎNTR-ADEVĂR POT SCHIMBA OMUL ŞI POT SCOATE DIN EL TOT CE ESTE MAI BUN!

Se spune că, din acea zi, Măriuca a avut foarte mare grijă de ea, respectându-şi promisiunea faţă de zâna Tara.

Pentru Superblog 2010, etapa 24, Tara Fashion,
Iulia Mihai

Kelt Song (87)

A venit coletu' cu fericire!

Iată, aşa cum am promis atunci când am aflat că am câştigat concursul de blogging, Blogwars, postez imagini doveditoare cu produsele achiziţionate din voucherul de 1500$!

Astăzi, pac-pac a şi venit curierul, şi iată ce mi-a adus! 

De la stânga la dreapta: notebook-ul Asus K51AE (AthlonIIM320; 15,6HD; 1x2GB; ddr 2, 320GB) - pe care intenţionez să-l vând, pentru că n-am ce face cu două, şiiii, my little baby: Asus K52F-SX062D (Intel i3 330M 2,13GHz; 15,6HD; 4GB; ddr3, 320GB) de care sunt foarte mândră şi care va rămâne foarte al meu!

Prin prejur se pot vedea manualele aferente, plus un mouse optic şi-o husă foarte albastră, ambele venite cadou de la Koyos.

În cele ce urmează le voi bibili, cerceta, să vedem să n-aibă vreun defect şi pac, trec la instalările de Windows, c-au cam venit în variantă de FreeDos şi sunt tare curioasă să văd ce ştiu să facă jucărele astea tehnologice!

Şi, ca o vedetă ce sunt, ţin să le mulţumesc celor de la Blogwars, pentru că, dacă nu erau ei, nu mai exista nici postarea asta, celor de la Asus, pentru iniţiativa inteligentă de a se promova prin intermediul nostru, al blogărilor (câştigându-şi astfel o grămadă de popularitate), celor de la Koyos (cu menţiunea că n-am activată chestia aia cu parental advisory) pentru că au fost foarte rapizi în a trimite comanda, mamei mele, că m-a făcut fată inventivă, dar şi muzei mele (ştie ea cine e) pentru că există şi pentru că mă iubeşte.

Până la anu', toate cele bune! (momentan, continui maratonul Superblog!)

My name is NOT Rudolf!

Iată că până la Crăciun nu mai e chiar mult. Iar treaba asta cu ajutor de Moş Crăciun nu este chiar uşoară. Oricât de amuzantă şi de interactivă v-ar părea vouă slujba asta, lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât necesită foarte multă atenţie.

De ce atenţie?
Pentru că oamenii sunt speciali. Fiecare fiinţă e specială, iar un asemenea job este, cu precădere, un job în care se necesită spirit de observaţie cât şi o sensibilitate ieşită din comun. Mai ales dacă vorbim de persoanele pe care le cunoaştem. Iar dacă le mai şi iubim, ei, atunci lucrurile se complică şi mai mult! Pentru că, atunci când iubim, vrem tot ce e mai bun pentru acele persoane. Vrem ca THE cadou să fie în ton cu ceea ce şi-au dorit ele.
Uite de aia, meseria asta de ajutor al Moşului trebuie tratată cu respect! Mare respect! Adăugăm şi un strop de dragoste, iar cadoul perfect poate fi servit!

Cum să vă spun, de când am fost angajată ca şi ajutorul Moşului, am o grămadă de treabă! Nu de alta, dar sunt aşa de entuziasmată, că nici noaptea nu pot să dorm de grija cadourilor ce le vor primi cei dragi mie! M-am răsucit, m-am învârtit, am căutat site-uri (că vorba aia, o fi treaba asta cu Moş Crăciun veche, dar eu ştiu prea bine în ce an suntem) de Cadouri de Crăciun... şi, după o tranşare ca la carte, m-am hotărât la unul. Am surfat, m-am interesat, am cântarit posibilităţile, apoi, am ales câte un cadou pentru fiecare om în parte. Şi când zic ,,fiecare om în parte", mă refer la fiecare om al acestei planete!

Aşa că, puneţi-vă binişor pe lângă mine că aveţi de câştigat!

Bun, şi după ce am ales cadouri pentru toată lumea, mi-am păstrat ceva timp pentru a alege cadouri pentru cei dragi mie! Prea multe persoane dragi mie, n-am eu, că vorb-aia, oi fi eu ajutor de Moş Crăciun, dar tot balanţă selectivă sunt, orice job aş avea!

Pentru cea mai importantă fiinţă din viaţa mea
Pentru că e cea mai importantă fiinţă din viaţa mea, merită tot ce e mai bun, direct proporţional cu ea! În consecinţă merită mai multe cadouri! Iar, dacă mă supăr, constat că le merită pe toate! Uite-aşa, că vreau eu şi pentru că doar ea merită tot ce e mai bun!
Cu toate astea, mă gândesc că aş putea face un top 3 al cadourilor ce i le voi da ei! Astfel, primul cadou ce-l va primi va fi acesta! Pentru că ştiu că i-ar plăcea şi că va face ochişorii glossy şi pentru că Dita rocks socks!! Al doilea cadou ar fi strict pentru tona ei de rujuleţe, fărduleţe, creionaşe dermatografe, fonduri de ten şi alte minunăţii de-ale ei... şi ar arăta aşa. Al treilea (dar nu şi ultimul; am promis că vă povestesc doar de 3) ar fi acesta! Nu de alta, dar am zis că oamenii speciali merită ce e mai bun, iar dacă tot ce e mai bun înseamnă cel mai bun parfum, eu mă înclin! Ah, şi toate acestea se vor asezona cu cel mai bun Pinot Noir de pe piaţă şi cu o noapte incredibil de frumoasă. Ca de Ajun...

Pentru mama mea dragă

Ei, când vine vorba de mama, scap uşor. Nu că aş vrea să scap uşor, dar, se întâmplă! Ca ajutor de Moş ce sunt eu, îi aleg mamei de ajutor de Moş Crăciun în felul următor: un medalion de genul acesta plus cerceii aferenţi! Că vorba aia, orice mamă de ajutor de Moş Crăciun ar trebui să fie asortată! Şi, pe lângă faptul că e femeie, să nu uităm că e şi mamă (aş putea spune eroină; nu că ar fi făcut mulţi copii, că sunt singurică la părinţi, dar, să ai un kinder ca mine e destul chin, chiar şi-aşa de 24 ani), în consecinţă, pasionată de tot ce înseamnă comfy! Aşadar, mama mea va mai primi şi aşa ceva! Nu de-alta, dar are toate cărţile posibile feng-shui-iste, în consecinţă, tre'să aibă şi setul aferent de Buda mici-mici.

Pentru bunica şi bunicul

Dacă mama e... mamă de ajutor, atunci şi rudele imediat următoare sunt importante, că deh, cine alerga cu linguriţa de mâncare după mine, când eram de-o şchioapă? Şi cine mă lăsa să stric moţul de la fes? Şi cine nu mă certa când îi desprindeam ciucureii de la lustră cu scopul de a-i folosi pentru a mă transforma în Sailor Moon? Bunica!
Dar cine mă lua cu el prin tot satul? Cine se juca cu mine şah? Şi cine îmi dădea câte un deget mic de vin şi mă învăţa să spun ,,hai noroc, si-altu'n loc"? Ei, dragii mei, bunicul!
Aşa că, tot ce e mai bun, doar pentru ei! În consecinţă, bunicului am să-i dăruiesc un whisky de cea mai bună calitate, ambalat fain-frumos, în timp ce bunica mea va primi cele mai frumoase suporturi de lumânărele, nu de alta, dar e pur şi simplu nebună după aşa ceva! Ştiţi cum e cu femeile depăşite de o anumită vârstă, aşa că, să dăm Cezarului ce e al Cezarului, dacă asta-l face fericit!

Pe final, am să vă arăt şi moaca ajutorului de Moş Crăciun; asta ca să nu credeţi c-oi fi vreun soi de mincinoasă!

Pentru Superblog 2010, etapa 23, aferentă Borealy, 

Iulia Mihai