My Love (III)

Fotograf: Iulia Mihai
Model: pisica fotografului :)

Disco Boogie Cat

Postare temporară permanentă cu rol de a descreţi şi frunţile voastre, pentru că pe-a mea a descreţit-o.

Revin mai pe seară...

Gândul şi coada mâţei

 GRETEL 

Coada nr.1
...aparţine pisicii mele de fapt şi de drept. Această coadă este o coadă fericită, datorită blăniţei mătăsoase şi lucioase, într-un contrast perfect cu restul blăniţei de un alb imaculat. Coada funcţionează şi ca detector de bunătăţuri, cât şi ca GPS pentru paşii bunicii.
Gândul mâţei este de a fura peştele fără să fie prinsă. Coada o va ajuta, de asemenea, să ghicească gândurile bunicii despre ora, data şi condiţiile revenirii ei în preajma peştelui.
Toate astea mulţumită noului soft Mâţpesky, numai de la firma Poney-Tail.

 MIA

Coada nr. 2
...reprezintă piesa de rezistenţă a acestei mieunătoare de pădure. Coada ei va fi, de asemenea, o coadă cât se poate de fericită, dar nu şi pe timp de vară, când va suferi din cauza excesului de lânică.
Rostul cozii este unul foarte important, şi anume de a nu lăsa pisica să se termine brusc.
Gândul mâţei va fi să cucerească lumea. Coada va funcţiona ca şi instrument malefic de persuasiune, aşa cum însuşi Nostradamus a prezis.


P.S. Cozile mieunătoarelor participă la  Miss Coada.

Balada Motanului

Motan mi-aş fi dorit să fiu,cu blana-n dungi, cu gheare şi musteţe lungi, c-un ochi verzui şi-un ochi căprui…La ora când târâş-grăpiş, zăpada nopţii se adună, eu, cocoţat pe-acoperiş, să urlu a pustiu la lună. Şi-atuncea şapte gospodine, să dea cu bolovani în mine şi să mă-njure surd, că le-am stricat tot somnul. Când zorii ziua o deznoadă… să mă tot duc, şi tinicheaua prinsă-n coadă, s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Hei...viaţă, pune-mi-te iar pe danţ...te uit... zace colo-n şanţ,

motanul mort…motanul mort.


Particip la Concursul de Proză Arhiscurtă (secţiunea de reciclate) organizat de Trilema .

Textul  este parte integrată (cu modificările de rigoare făcute de mine) a poeziei lui Nichita Stănescu, Balada Motanului.
Alegerea nu este câtuşi de puţin întâmplătoare... ba chiar explicată prin ataşarea fotografiei...

 

Motanul Miţă

Viaţa pe acoperiş - poveste în imagini

 

Pis and quiet... at last!

Recomandare pentru iubitorii de animale

Pentru că animăluţele au nevoie de noi, permiteţi-mi să fac astăzi o recomandare de blog. Ar fi cam prima mea iniţiativă de genul ăsta... poate nici ultima.

Însă, astăzi, ţin să vă fac cunoscut blogul GET A PET, un blog inimos care oferă spre adopţie animăluţe fără stăpân.
Aşa că, voi ăştia care vreţi să vă achiziţionaţi un animăluţ, înainte să vă grăbiţi să aruncaţi banii în buzunarele proprietarilor de pet-shop-uri, sau în buzunarele celor ce cresc animale doar pentru a face o afacere din ele, da-ţi o raită mai întâi pe acest blog, pentru că aici puteţi să vă găsiţi animăluţul ideal.
Şi, guess what... nu vă costă nimic! În plus, sunteţi automat trecuţi, acolo sus, pe lista a mai de seamă a  lui Doamne-Doamne, cu o faptă bună.
Să nu mai menţionez faptul că vă puteţi alege cu un bun prieten necuvântător.

Iată câteva poze cu animăluţele care abia aşteaptă să vă cunoască. 

Detaliile pe blogul mai sus menţionat, fireşte.

My love (II)

 

Nu ştiu cum se face, dar cineva acolo sus, are grijă de oamenii iubitori de animale, pentru că pisica asta a venit la mine exact în ziua în care a murit Miţă, motanul. 

Poze cu Miţă. :(