Se afișează postările cu eticheta catel. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta catel. Afișați toate postările

miercuri, 25 august 2010

Lume nebună

Dom’le, oi fi eu învechită, mucegăită... old fashioned, spune-mi cum vrei... dar NU pricep lumea actuală. Pe cuvânt dacă o înţeleg!

Să mă fac clară şi concisă.
Astăzi, de dimineaţă... (mult prea dimineaţă) mă pregăteam să plec la work. Şi, cum îmi beam eu liniştită (şi cu puchini la ochi) cafeaua, mă loveşte direct în moalele capului o ştire (televizorul fiind deschis în mod automat pe ştirile de la un anumit post de televiziune).

În cadrul ştirii respective, tanti prezentator de ştiri invitase un nutriţionist de... animale. Deci, atenţie: nu medic veterinar... nu crescător înverşunat de animale, cu o experienţă notabilă, nu! Nutriţionist... de animale!

Ridic din celebra mea sprânceană, zic, ,,ok, fie...” şi îmi concentrez mai departe privirea în ceaşca de cafea. Asta până, mai aud o gogoriţă.
Fiind întrebat de către tanti prezentator care sunt mâncărurile nerecomandate animalelor de companie, individul se încruntă, ia o moacă importantă şi afirmă: să nu daţi niciodată căţeilor oase! Nu sunt bune pentru ei. Oasele se pot aşchia, pot răni aparatul digestiv, în momentul în care căţelul iese la plimbare şi se agită.

Să recapitulăm. Osul lui Grivei e no-no. Gata cuţu, no more os, no more dat din coadă, no more nimic! S-a zis cu era în care făceai frumos la un os. Nu de alta, dar nu riscăm să ieşi la joacă şi să se agite osu-n tine de colo-colo. De azi vei mânca numai tort. Eşti boier.

Sfaturile erau, fireşte, mult mai variate, mai complicate, mai restrictive şi mai elaborate decât povestesc eu aici, dar, cum eu nu sunt nutriţionist de animale, ba din contră, am trăit toata viaţa mea cu ideea că atunci când îi arăt lui Grivei osul, el dă din coadă, nu am cum să par mai importantă şi atotştiutoare.

M-am enervat şi m-am dus la baie. Nu de alta, dar nu aş fi suportat să ascult continuarea. Nu se ştie ce aş mai fi putut auzi... cum că, mai nou nici pisica mea nu ar mai trebui să aibă voie de şoricei.

Când mă întorc de la baie, ce să văd... acelaşi post tv (pentru că nu se sinchisise nimeni să schimbe canalul) altă ştire: fructele nu sunt bune pentru curele de slăbire şi nici pentru sănătate în general. Dar aerul e?

Clar, astăzi am învăţat lucruri noi: că nu trebuie să mă mai uit la televizor.

joi, 13 mai 2010

Recomandare pentru iubitorii de animale

Pentru că animăluţele au nevoie de noi, permiteţi-mi să fac astăzi o recomandare de blog. Ar fi cam prima mea iniţiativă de genul ăsta... poate nici ultima.

Însă, astăzi, ţin să vă fac cunoscut blogul GET A PET, un blog inimos care oferă spre adopţie animăluţe fără stăpân.
Aşa că, voi ăştia care vreţi să vă achiziţionaţi un animăluţ, înainte să vă grăbiţi să aruncaţi banii în buzunarele proprietarilor de pet-shop-uri, sau în buzunarele celor ce cresc animale doar pentru a face o afacere din ele, da-ţi o raită mai întâi pe acest blog, pentru că aici puteţi să vă găsiţi animăluţul ideal.
Şi, guess what... nu vă costă nimic! În plus, sunteţi automat trecuţi, acolo sus, pe lista a mai de seamă a  lui Doamne-Doamne, cu o faptă bună.
Să nu mai menţionez faptul că vă puteţi alege cu un bun prieten necuvântător.

Iată câteva poze cu animăluţele care abia aşteaptă să vă cunoască. 
Detaliile pe blogul mai sus menţionat, fireşte.