Edimax Vede Tot!

Pentru a vedea full-size, vă rog să aveţi bunăvoinţa să daţi click pe imagine.

Afişul este pentru Camera de Supraveghere IP Wireless EDIMAX-1510Wg.

Ideea se bazează pe claritatea şi precizia imaginilor redate de această cameră de supraveghere, de unde şi sloganul: VEDE TOT!... chiar şi prin haine :)

Model publicitar de atenţie, în Z.


Desenul în creion, colajele, manipularea foto, cât şi conceptul = IULIA DIANA MIHAI.

Ingrediente:
-Creioane HB, 2B, 4B şi 6B.
-Creioane colorate.
-Radieră.
-Coală A4.
-Pix pastă neagră.
-Scanner.
-Discografia Lenka.
-CS3 + Photofiltre + PhotoEditor
-Răbdare.

Detaliile afişului (EXIF info):
-JPEG image.
-Dimensiuni: 4000x4500 pixeli (latura mică x latura mare)
-96 dpi.


Această postare este realizată pentru SuperBlog2009, proba opţională nr.35, EDIMAX.

Hai fată, dă click aici! E Tara Fashion!

Elena: -Fatăă...
Alina: -Da fatăăă, ce-i... ce urli-aşa?
Elena: -Fată, uite ce mă gândeam eu, mă gândeam că eu nu am mai fost de mult la shopping.
Alina: -Da de când nu ai mai fost la shopping?
Elena: -De săptămâna trecută, fatăăăăăă!!! Îţi dai seama???
Alina: -Fatăăăăăăă, tu eşti si-si? Eşti bolnavă? Cum adică de săptămâna trecută? Eşti conştientă că nu mai eşti la modă, daaaaa? Hai imediat, încalţă-te şi hai să mergem la shopping, aşa ceva nu se poate, nu te mai recunosc fată! Pe bune!
Elena: -Stai tu nebuno, că nu merg, nu mai trage atât de mine, că m-am emancipat fată... am învăţat să folosesc internetul. Şi am descoperit un sait caşto rău... ve ve ve punct tarafasion punct ro. Fată... e aşa frumos saitul ăla că nu mai pot de entuziasm! N-am mai fost eu la shopping prin Mall, dar ţoale faine tot mi-am luat de la Tara Fashion!
Alina: -Fată, dar eu observ ca tu ai învăţat cuvinte noi (entuziasm... emancipat...), de când umbli la ei pe sait. Ce e asta fată, parcă nu eşti tu, eşti bolnavă, ia să vad, ai febră?
Elena: -Ia fată mâna dupe mine, ştii că sunt agorafobă, ce Dumnezeu...
Alina: -Fată dar ce irascibilă te face statul ăsta în casă...
Elena: -Hai lasă prostiile, uite ce scrie aici:

CUMPARA CU 50% MAI PUTIN PRODUSUL DORIT SI HAPPY HOURS! - 19 noi 2009
Avem 3 zile de sarbatoare pe www.tarafashion.ro,intre 20-11-2009 si 22-11-2009 Cumperi de 900 si platesti 450 lei, cumperi de 1000 si platesti 500, s.a.m.d adica 50% la produse. Wow! Promotia nu este valabila la comenzi finale mai mici de 900 lei, la platile prin card si la incaltaminte. Click urgent! Stocurile sint foarte, foarte limitate! Produsele nu se pot returna! Avem multe modele noi la rubrica Noutati si noi produse la Outlet. Le-ati vazut? Avem si Happy Hours vineri, simbata si duminica intre orele 8-13 si la fiecare comanda cu plata prin card bancar o sa primiti un voucher cadou de 50 ron. Va asteptam cu drag si la magazinul nostru Tara din Cotroceni Afi Palace, etaj 1 cu o super promotie si anume 20% la fiecare produs in perioada 18-11-2009 si 18-12-2009 si un Cadou la fiecare cumparatura! Ura! Reducerile o sa le vedeti pe factura finala (cea de la curier) si nu pe comanda iar voucherul o sa-l primiti pe mail dupa primirea comenzii de la promotie. Iar pe blogul nostru avem un concurs special de Sarbatori cu multe Vouchere Cadou. Scrie acum!

Alina: -Iiiiiiiiiiiiiii!!! Fată tu îţi dai seama ce tare? Ia să intru şi eu de-acum pe saitul ăsta, că ia uite ce lucruri frumoase are, ce botine, ce rochiţe, ce fustiţe, ai avut dreptate să fii atât de entuziasmată, reduceri, vouchere cadou.
Elena: -Da fată, uite ce îţi spuneam eu, şi ai văzut ce culori frumoase are saitul de la ei? Roz aşa...
Elena: -Nu e fată roz, eşti proastă? E lila, aşa îi zice! Şi nu vezi că are şi mov...
Alina: -Fată, eu cred că am mai auzit de Tara Fashion. Citisem o postare pe blogul Iuliei Diana Mihai, acum vreo săptămână, foarte amuzant, ceva despre Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa şi Cotineaţa Timpului. Mi-a plăcut fată, că am râs, şi mi-a deschis şi gustul spre istorie, dar lor nu cred că le place istoria, şi nici umorul, pentru că au punctat-o excrecabil la Superblog...
Elena: -Da fată şi eu tot de la ea am aflat de Tara Fashion... Ce faci, îţi cumperi şi tu?
Alina: - Da fată... că ia uite ce frumoase sunt toate! Au şi cabină de probă... deci mă pot împopoţona online cât vrea muşchiul meu, şi dacă vreau, pot să îmi fac şi un wishlist
Elena: -Ce e fată ăla un wishlist?
Alina: -Ei fată, dar nimic nu ştii... e o listă cu rochiţele pe care o fac, ca să mi le cumpere iubitul, fatăă...


Articol scris pentru Superblog2009, proba opţională nr.32, Tara Fashion, organizat de PCNews.

Trei, Doamne şi toţi trei

Să ai un blog colectiv poate fi pe de-o parte un lucru bun, cât se poate transforma şi într-un adevarat dezastru de comunicare.

Se ştie faptul că oamenii, au păreri şi gusturi diferite. În consecinţă, cei aleşi ca să facă echipă cu tine, nu trebuie să fie la întâmplare, ci trebuie să prezinte unele calităţi cum ar fi: toleranţa faţă de ceilalţi şi să ştie atunci când e cel mai potrivit moment de a-şi impune părerile.



Deşi pare uşor caraghios, pentru că aici nu e vorba de cine-ştie-ce firmă de renume ci de un blog, recomand teambuildingurile cu brainstormingurile lor cu tot (bineînţeles, la un nivel mai mic, dar termenii tot aceştia ar fi...).

De ce totul atât de drastic?
Pentru că, atunci când o echipă se omogenizează, articolele cresc vizibil în calitate şi nu neaparat în cantitate.

Şi, că tot vorbeam de firme, e lucru ştiut că un blog bine lucrat, poate deveni în timp o afacere extrem de profitabilă, deci, putem privi blogurile colective ca un mod viitor de câştigare a existenţei.

Să nu uităm că blogării fac parte din jurnalismul online. Cei drept, nu toţi se ridică la acest rang de jurnalişti (cu sau fără acte) însă foarte multe bloguri au potenţial destul de mare.

În concluzie, nimeni nu va face treabă bună cu oameni delasători("ei lasă că face colegul..."), sau mult prea ego-centrişti("ăla e prea prost, ia să iau eu calul de hăţuri!").




Trebuie să ne întâlnim undeva la mijloc, între acestea două. Să învăţăm, aşa cum am mai spus, să fim toleranţi cu ai noştrii colegi, să ştim să îi ascultăm şi să ştim să ne pliem ideile noastre peste ideile lor, astfel încât rezultatul să fie cel sperat. Cuvântul cheie ar trebui să fie colaborare!

Oamenii vor ramâne mereu... oameni, şi vor tinde, atunci când este vorba de succes, să şi-l însuţească ("logic, păi dacă nu eram eu..."), iar când e vorba de un eşec, să paseze motanul în grădina colegului de... blog ("e numai vina ta bă").
Tocmai de aceea, trebuie să învăţăm să renunţăm la aceste caracteristici atât de umane, însă atât de distructive.

Iată că, această treaba nu e una simplă.
E simplă, atât timp, cât vrei un blog... punct.
Însă, dacă vrei să şi faci ceva cu el, atunci lucrurile se complică şi trebuie să ţii minte că terenul pe care lucrezi este unul alunecos, iar tu şi echipa ta, trebuie să rămâneţi în picioare!




Lasând generalitaţile la o parte, ipotetic îmi fac blog colectiv.
Pe cine aleg?
Aş avea două variante...
Prima ar fi să îmi aleg doi prieteni care să spună ca mine, să nu mă contrazică, să mă lase să fiu "eu", însă, ce rost ar mai avea să îmi fac blog colectiv? Când mă descurc de una singură...

În concluzie, îmi aleg doi oameni, pe care ştiu că mă pot baza.
În primul rând, aleg pe Lu, pentru că ştie cum să mă ţină din scurt, fiind singura persoană care a ştiut vreodată unde e butonul meu de stop, atunci când mă umflu în pene prea tare.

Iată stâlpul meu de rezistenţă!

Tot Lu e alegerea mea, datorită faptului că, în noul meu blog colectiv, am nevoie de un ochi critic, foarte critic, şi mai avem nevoie în blogul ăsta al nostru de ordine şi disciplină.
Iar eu, recunosc cu mâna pe inima, că sunt o tipă nu prea ordonată.
Dacă a reuşit să fie unul din cei mai buni manageri al unui restaurant de peste hotare (unde totul e foarte strict!), cu siguranţă va face o treaba excelentă cu bloguleţul nostru colectiv.

A doua mea alegere, ar fi Roxana, pentru că e fată de treabă, şi le zice pe şleau, atunci când te aştepţi mai puţin.

Că tot am facut echipa, o echipă de care eu, sunt foarte mândră şi în care mi-am pus toate speranţele, acum trebuie să stabilim felul blogului nostru.

Un blog de nişă, probabil ar fi unul extrem de uşor de realizat, însă nu cred că ar stimula imaginaţia prea tare, iar blogul nostru, se va baza pe imaginaţie, umor, catrene, schiţe umoristice şi să nu uităm de caracterul de pamflet.

În concluzie, propunerea mea este să facem un blog tip pamflet.
Situaţii adevărate, transpuse cu umor, într-o realitate inventată de noi trei.
De ce pamflet?
Pentru că nimeni nu are voie să se supere, când îl incluzi în anumite povestioare, pentru simplul fapt că, dacă s-ar supăra, ar dovedi câtă lipsă de caracter are.

Deci, inventăm personaje, facem povestioare, ne cumpărăm o cartelă Blogway de la Hostway, dăm un nume frumos domeniului nostru, şi cerul este limita!

Articol scris pentru Superblog2009.

Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa, Cotineaţa Timpului şi Tara Fashion

În Ţara Moldovei bântuie războiul.
Ştefan cel Mare nu-şi mai vede capul de treburi. Toată ziua e pe front, luându-se la trânte cu turcii, iar noaptea cade lat de osteneală în patul său cu baldachin, fără să mai mănânce de seară, sau să-şi mai amintească de soţia Domniei Sale, în vreun fel.

Maria Voichiţa intră încet dar sigur în depresie.

După ce că trebuie să trăiască în umbra răposatei soţii a lui Ştefan, Evdochia de Kiev, acum, Maria simte că se mai întâmplă şi altceva. Ceva mârşav.
Atâta lipsă de interes din partea soţului e strigătoare la cer.
Război... război... dar până când?
În plus, avea ea o mică bănuială, că razboiul nu era atât de crunt pe cât îl lăuda Ştefan, iar că el, după job mai trecea şi pe la vreo mândră.

Văzuse ea clar cum se uită domniţele la el prin cetate. Nici el nu e chiar orb, de multe ori se întoarce şi le face semnul ăla obscen cu ochiul.

Asta e... trebuie să aibă el vreo amantă pe undeva. Pentru că aşa sunt voievozii aştia, nu le mai ajunge...

Aşa că, în zorii celei de-a doua zi, Maria Voichiţa se trezi şi merse întins la prietenul cel mai bun al lui Ştefan, paharnicul Mihalachi.

-Paharnice, spune-mi rogu-te, are Ştefan al meu vreo aventură cu vreo domniţă de prin parţile astea? De când a început războiul cu turcii, abia dacă mă mai întreabă de sănătate. A mai avut el şi alte războaie, dar pac-pac îi termina pe toţi, şi seara tot avea putere să-mi fie bărbat.

-Măria Ta, nu ştii cum sunt turcii din seria asta. Cred că le dă Sultanul vitamine, că sunt sprinteni tare. Apoi, Măria Ta, să nu-ţi fie cu supărare, dar nici Măria Sa, Ştefan, nu mai e ce era odată...

-Mă duci cu preşul, Mihalachi, mă duci cu preşul... mormăi Maria Voichiţa, în timp ce ieşi pe uşă.

-Nu aş îndrăzni niciodată aşa ceva, Măria Ta, nu vreau să vă doară funduleţul. Cel mult v-aş duce cu pernuţa... zise Mihalachi îngrijorat de nemulţumirea Mariei Voichiţa.

După ce ieşi de la paharnic din casă, convinsă că acesta îi ascundea marele adevăr, se hotărî să meargă la singurul om ce nu avea să o mintă, la vrăjitorul Merlinuş, vărul moldovean şi la fel de talentat al lui Merlin.

-Vrajitorule, ajută-mă rogu-te să...

-Nu! Nu! Nu spune! Lasă-mă pe mine! Lasă-mă pe mine! Măria Ta, a venit la mine, să afle dacă Ştefan cel Mare o înşeală.

-Aşa e, Merlinuş. Zice că din cauza razboiului e rece cu mine, dar eu ştiu că e ceva în plus.

-Măria Ta, eu nu am de gând să te mint. Globul meu de cristal îmi spune că... da, Măria Sa, Ştefan, e obosit din cauza jobului său, însă se iubeşte în taină cu domniţa Ruxandra, copila logofătului Ignatie. Şi are şi un motiv! Măria Sa, Ştefan, crede că vă îmbrăcaţi urât, şi nu se mai simte atras de Măria Ta.
Dar, nu te teme, Măria Ta. Am rezolvarea problemei chiar aici!
Ieri am terminat de inventat Cotineaţa Timpului... ului... ului... ului (a se auzi vocea lui Merlinuş urmată de un ecou rasunător precedată de tunete asurzitoare şi fulgere din cale-afară de luminoase.. aşa ca la Frankenstein!).
Această Cotineaţă a Timpului, e o maşinărie ce vă poate duce în viitor, Măria Ta, în imperiul modei online, la Tara Fashion!

-Imperiul modei online? Ce e ăsta, Merlinuş? E cumva vreo diviziune turcească?

-Nuuuu... Măria Ta, e un magazin online de veşminte femeieşti şi bărbăteşti din anul 2009, ce va revoluţiona pe Măria Ta, şi îl va mâna pe Ştefan Vodă spre adularea Măriei Tale. Urcă aici, Doamna mea... zise Merlinuş conducând-o spre Cotineaţa Timpului, o boşolcă stranie făcută din lemn, în spatele careia bâzâiau luminături ciudate. Caută Tara Fashion, iar când vei lua ce vei cauta, haine cu care să-l farmeci pe Ştefan, şi vei vrea să te întorci, rogu-te a spune de trei ori Ala Bala Portocala, şi te vei întoarce în timpurile noastre.

Maria Voichiţa intră cu sfială în Cotineaţă şi... dupa descântecul magic a lui Merlinuş, dispăru în neant, lăsând în urma ei praf, pulbere, şi câteva scame de la rochie.

Când deschise ochii, Maria Voichiţa se afla in anul 2009...

Cum Cotineaţa timpului se afla la stadiu de Beta, nu puteai seta unde anume te trânteşte.
Aşa că, Maria Voichiţa se trezi fără voia ei cocoţată pe un boscheţel din Cişmigiu.

O lume ciudată se arata în faţa Mariei. O lume nouă şi intrigantă, ce se uita straniu la ea.

-Mami, mami, a venit Circul! zise un copil către mama lui, trecând pe lângă Maria.

O mulţime amuzată se uita la ea.

-Ce vă uitaţi? Nu mă cunoaşteţi? Sunt Maria Voichiţa! Soţia lui Ştefan Voievod cel Mare.

-Da da... se auzi din mulţime, mama lui Ştefan cel Mare, poate...

-Voi râdeţi de mine că sunt altfel, eu râd de voi că sunteţi toţi la fel!
Şi... până la urmă ia lăsaţi-mă voi, nărozilor! Caut Tara Fashion, stie cineva pe unde e?

-Păi, tanti, se ridică o voce binevoitoare din mulţime, trebuie să intri pe www.tarafashion.ro

-Păi şi mă lasă să intru acolo? E casă de om?

-Nuuu tanti, hai cu mine la un internet caffee, zise cel care mai târziu se prezentă drept Ionuţ.

Maria Voichiţa merse la internet caffee cu Ionuţ.
Odată ajunsă acolo, în lumea virtuală a celor de la Tara Fashion, Maria Voichiţa fu de neoprit, cumpără şi de-aia... şi de-ailaltă... şi de cealaltă... Şi, pentru că îl iubea, deşi îi era infidel, îi luă şi lui Ştefan ceva.
La plecare, Ionuţ, minte liberă, o întrebă de ce anume, ea, o mare soţie de voievod, a vrut să-şi cumpere haine tocmai de la Tara Fashion.

Raspunsul Mariei Voichiţa?

-Pentru că, dragă Ionuţ, cumva trebuia să ajut istoria să existe. Cum altfel L-aş fi făcut să nu mă părăsească, şi să rămân ultima lui soţie, aşa cum invăţaţi voi la istorie?
Aşa că mulţumesc pentru tot Ionuţe, voi ordona să scrie despre tine în Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron Vodă, despre tine şi despre Tara Fashion!

Tara, o cunoaşte toată ţara!

Ala Bala Portocalaaaaaaaaaaaaa!!!

¤ Nota povestitorului: Maria Voichiţa îşi îndeplineşte dorinţa, de a-l face pe Ştefan Vodă să fie iar interesat de ea.

Ea e astfel cunoscută ca fiind ultima soţie a acestuia.

Articol realizat pentru Superblog 2009, proba 23, Tara Fashion, organizat de PCNews.

M-au incoronat: Blogarul zilei!

Acum, asa ca la Oscar...

Multumesc:
Realului, ca a dat dovada de simt al umorului!
PCNews ca au fost baieti finuti (desi i-am porcait noi pe forum pe acolo, ei si-au pastrat cumpatul - eu n-as fi facut-o - ha ha!)
Si mamei ca m-a facut amuzanta.



P.S. Anemonna, daca esti pe fir, ai comentat unde trebuie (desi pe ultima suta de metri...) ai castigat si tu, asa ca da-mi mail cu datele personale (fara numar de la sosete te rog...) ca sa trimit celor de la PCNews.

Prietenie 3G

-Alo, Alexandra?
-Deah... speaking.
-Iulia la telefon...
-Deah, ce vrei? Spune. Ma jucam.
-Pai, ma gandeam, daca vrei sa mergi cu mine, Alina si Catalina in excursie...
-Unde?
-In Macin, pe Varful Tutuiat...
-Nu merg.
-De ce?
-Trebuie sa stau pe mess, si multe altele. Ai net cumva pe Tutuiat? N-ai. Asa ca... nu merg. Sorry.
-Pai, mi-am cumparat un router wireless, si am de gand sa-l iau cu mine. Asa ca o sa fie de toate pe Tutuiat...
-Tot nu merg. Nu-s bune alea. Te lasa cand ti-e lumea mai draga... Chiar m-am saturat de routerele celor de la Calculatorica.SRL
-Ah, Alexandra, dar nu e niciun Calculatorica.SRL, routerul e de la Edimax, e portabil, e wireless si se numeste router wireless Edimax 3G-6210n!
-A da? Am auzit de routerele astea... Cand ti-ai cumparat tu asa ceva?
-Pai ieri.
-Atunci merg!!! Am auzit numai lucruri bune despre routerul asta!
-Si eu, tocmai de asta l-am si cumparat! De exemplu, stiai ca are conexiune 3G si ca suporta si conexiune prin cablu de tip xDSL? Deci, il pot folosi in mai multe feluri! In plus, are port USB 2.0... o viteza de 7.2Mbps... and so on!
-Pai, bine bine... si daca atat timp cat stam noi pe Tutuiatul ne lasa bateria? Ce ne facem atunci?
-Pai, din cate am inteles, bateriile sunt destul de bune, fiind facute pe sistemul Li-Ion, sunt reincarcabile... in concluzie, nu cred ca o sa avem probleme.
-Bine mai, Iulia, si de unde presupui tu ca ai sa-ti reincarci bateria ta Li-Ion, sus in varf de munte?
-Pai, nu o incarc... tine mult, n-auzi?
-Ihi... interesant...
-Sunt foarte entuziasmata de excursia asta, serios, abia ne mai intalnim si noi toate patru. A durat ceva de cand nu am mai stat si noi ca fetele...sau ma rog, ca baietii... O sa fim ca cei patru muschetari, unii moderni, internauti! Cocotati sus pe munte!
-Da... da... sigur, dar ia spune-mi, Iulia, Firewall are?
-Are are! Anti-DoS, chiar... si mai are di filtru MAC/IP, URL blocking, Server Virtual DMZ. De asemenea, mai suporta WEP, WPA, WPA2, DDNS si QoS. Alta chestie e ca, daca ne luam toate notebook-urile cu noi, si ne conectam wireless, impartim, asa ca bune prietene ce suntem, conexiunea de internet.
-Mdea, sigur ca suntem... ce nu fac eu pentru net... ups, pentru prietenia noastra!
-Si mai e ceva! Edimax 3G-6210n merge cu wireless IEEE 802.11b/g, fiind compatibil si cu IEEE 802.11n standard. Frumos, nu?
-...din ce in ce mai frumos, chiar! Si? L-ai instalat deja? L-ai testat?
-Da, l-am instalat, chiar foarte usor... are un meniu extrem de usor de folosit, fiind disponibil in 16 limbi. E imposibil, oricat de prost ai fi, sa nu cunosti macar una din cele 16...
-Abia astept sa merg in excursia asta!
-Parca nu vroiai, Alexandra?
-Pai, chiar imi e dor de tine, Alina si Catalina... daca stau si ma gandesc mai bine. Iar ceva aer liber, nu cred ca ar strica.


A doua zi, Iulia, Alexandra, Alina si Catalina plecara impreuna cu routerul extra portabil, extra slim si extra usor de la Edimax, la plimbare sus pe Tutuianu, unde prietenia lor extra puternica se consolida.
Din acea zi, nimic nu a mai stat in calea prieteniei lor.


Legenda si explicatii:
1. Persoana a 3-a e justificata prin faptul ca Iulia nu sunt eu.
2. Iulia e alta Iulia, care nu sunt eu.
3. Stiu ca Iulia asta trebuia sa fiu eu, dar nu sunt.
4. Am ales varianta asta, pentru ca eu nu am prieteni.
5. La punctul 4 te-am pacalit.
6. ...sau nu.
7. Alexandra, Alina si Catalina nu exista.
8. ...decat in mintea mea.
9. Routerul wireless de la Edimax exista.
10. ...nu doar in mintea mea.
11. Si muntele Tutuiat exista.
12. Geografii mi-o confirma.
13. ...mpa.


Text si manipulare fotografica: Iulia Diana Mihai




Articol scris pentru concursul Superblog2009, organizat de PcNews, proba 18 sau 19 (nici ei nu stiu... dar eu tind sa cred ca 19), sponsor Edimax.

CE(nu)-MI PLACE MIE LA QUELLE?

Bun, încă un articol, încă o zi, păcat că nu şi another dollar. (Nu că ar fi o variantă din cale afara de strălucită şi aşa... euro e mai mare!)

Astăzi analizăm site-ul domnilor de la Quelle.

Ar trebui să analizez pozitiv totul, să pun floricele undeva pe fundal şi să zic, DOAR CE-MI PLACE, pentru că pe nimeni nu interesează ce anume NU-mi place. De ce să fim negativişti până la urmă?

Bun, ce e Quelle?
O firmă de îmbracaminte (...şi alte chestii) cu vânzare online, firmă care deţine, bien sur un site, undeva la adresa asta (cine e dependent de shopping-clickăială, să tragă cu ochiul).

Ce găsim la această adresă?
Păi cum ce... găsim o mulţime de... haine. Unele mai frumoase, altele mai puţin frumoase, dar asta e în funcţie de gusturi, probabil.

Au oamenii şi lichidări de stoc pe acolo (semn că se cumpără), pe ici pe colo ceva reduceri...
Oferta săptămânii e iar destul de tentantă.
Cine nu mă crede, cum am zis, poate să dea click, să le caute singurel sau singurică.

Ca orice alt site, e şi ăsta structurat pe categorii, începând de la moda pentru femei (unde au foaaaarte multe produse, vreo 800 şi ceva...) terminând cu Audio& HI-FI, unde nu au decât 2 sau 3 produse.

FOARTE IMPORTANT!
Pentru iubitorii de Şaorme, cei de la Quelle, au şi o secţiune de Graşi, Grasuţi şi Dependenţi... sau mai bine zis Mărimi Speciale (scara mâţei e intenţionată).

Există pe acolo şi ceva oferte de Crăciun, ca orice promoţie de Crăciun, foarte roşie şi foarte tentantă (deja simţi mirosul de scorţisoara ieşind din monitor) dar, înainte ca Sărbătorile să poposească, cică avem parte şi de ceva reduceri la articolele de sezon.

Ce mai găsim?
Articole de Casă şi Grădină... Accesorii pentru locuinţă, Sport şi timp liber...(etc!) vorba celor de la Planeta Moldova, avem cam di tăti.

În josul site-ului observăm rubricuţe despre cum ar trebui să facem, dacă intenţionăm să cumpărăm vreun produs de la Quelle (cum comanzi, cum plăteşti...)

Ce e cu adevarat interesant e rubricuţa de Consiliere
- cu adevărat utilă!!!













Tot pe site-ul Quelle, găsim şi produse de marcă...



E cineva interesat să audă şi partea negativă...?
Nu?
Bine... Poate data aviatoare.

Shopping plăcut!





Acest articol a fost realizat pentru concursul SuperBlog2009, organizat de PCNews, proba 18, Quelle.

Text si manipulare (sumara...) fotografica: Iulia Diana Mihai

ASUS ARIES

Draga Jurnalule,

Suntem in data de 04 Noiembrie 2029.

Au trecut fix 20 ani de cand am inceput sa scriu aici...
In fiecare zi, timp de 20 ani, asa cum bine stii, am scris fiecare eveniment care mi-a framantat mintea si sufletul.
Astazi, pentru ca tu, jurnalule, implinesti 20 ani, iti spun la multi ani. Parca ieri scriam prima fila, iar astazi, deja nu mai am nevoie de file, iar unii nu mai au nevoie nici macar de scris.
Cateodata cred ca sunt unul dintre ultimii mohicani care inca se mai obosesc sa mai scrie ceva. Toti folosesc jurnalele vocale, amprente vocale, e o nebunie, pe care eu, de cele mai multe ori, nici macar nu o inteleg.
Nimeni nu mai scrie, nimeni nu mai stie ce e aia gramatica.
Inca din 2009, se putea prevedea ca la astfel de lucruri se va ajunge. Pe vremea aia, lumea deja incepea sa foloseasca asa zisul limbaj de messenger. Cu timpul, lumea a devenit atat de comoda, incat s-a ajuns aici, unde nimeni nu mai stie sa scrie. Ce sa mai zic de literatura, cuvantul e deja arhaism.

Acum 20 ani, tot ce visam era tehnologie. Daca as putea sa ma intorc in timp, as profita mai mult de natura si de tot ce ma inconjoara, pentru ca atunci, inca aveam unde si cand sa fac asta. Astazi, totul e atat de tehnologizat, incat viata a devenit un chin tehnologic de-a dreptul.
Nimic nu mai e palpabil acum.
Nu mai exista de mult tastaturi de plastic, nu mai exista monitoare TFT. Nu mai exista nici macar unitati centrale, laptopuri, palmtopuri... nimic.
Acum exista tastaturi laser, monitoare laser, s.a.m.d.
Totul apare si dispare atunci cand ai tu chef. Bineinteles, acum ne descurcam mult mai bine cu spatiul. Nu ne mai inghesuim de o multime de cabluri si carcase inutile. In concluzie, lumea in care traiesc e de-o potriva o lume buna, cat este una rea.



De departe inventia secolului este cea de la Asus.
Asus fiind, probabil una din putinele firme IT ce au rezistat de-a lungul vremii. 40 ani, e o viata de om, pana la urma.

Am avut astazi ocazia sa merg la inaugurarea noilor computere Asus, si, vreau sa iti zic, draga jurnalule, ca am ramas de-a dreptul fascinata de prezentarea lui Asus Aries.

Fiind oarecum nelamurita in legatura cu numele ce l-au ales cei de la Asus pentru noul lor prototip de calculator, am decis sa intreb pe cineva autorizat, despre ce e vorba de fapt.
Raspunsul mi-a intarit convingerea ca cei de la Asus sunt cu adevarat profesionisti.

Aries e numele urmatoarei decade a omenirii ce va incepe in 2150, si va revolutiona absolut totul (cel putin asta spun astrologia si cei ce se folosesc de ea prentru a face previziuni).



Astfel, Asus Aries, vine in intampinarea acestei decade si vrea sa scoata in evidenta tehnologia avansata, ce are sa vina peste noi mult mai devreme de aceasta data.


De isi merita Asus Aries numele?
Pentru ca este sub forma de chip implantat in creierul uman, si functioneaza ca si supliment memoriei de stocare si rapiditatii cu care creierul uman poate procesa.

Un alt lucru extraordinar la acest Aries, este faptul (exceptand informatia de mai sus, potrivit careia vine ca si un supliment la creierul uman), spatiul de stocare e nelimitat, si tot nelimitata e si memoria RAM, Asus renuntand la notiunile de TB, PB... etc, gasind solutia optima pentru a rezolva problema de cantitate, introducand notiunea de INFINIT.

Procesorul, este si el unul menit sa revolutioneze anul 2029, avand un numar infinit de nuclee, de asemenea.


Infinitul este chiar parte din logoul Aries.

Transferul de date se face printr-un sistem blutooth n.x. compatibil cu aproape orice alt sistem.

Partea cu adevarat frumoasa la acest computer, este faptul ca toate comenzile, sunt facute cu ajutorul gandurilor, Aries reusind sa se conecteze in timp record si real la creierul nostru.

Pentru a urmari filmele, de exemplu, sau un album de fotografii de familie, e suficient sa inchidem ochii, iar interiorul pleoapelor noastre vor deveni monitoare.

Aries reuseste sa puna in practica ceea ce eu cred cu tarie de foarte multa vreme, si anume ca, acolo unde e imaginatie, lumea inceteaza sa mai aiba bariere.

Bineinteles, acelasi Aries, ii va face pe cei lipsiti de imaginatie sa intampine probleme in utilizarea lui corespunzatoare.

Un astfel de computer, chiar merita toti banii din lume.

Asa ca, draga Jurnalule, pana data viitoare, eu iti urez noapte buna, si inca odata, la multi ani, pentru cei 20 ani ai tai!


Articol scris pentru concursul Superblog2009, organizat de PcNews, proba 17 Asus.

TEXT SI MANIPULARE FOTOGRAFICA: IULIA DIANA MIHAI

Sarbatoare la Cotofanesti!

E sarbatoare la Cotofanesti.

Primarul Fanel Aporcaritei a primit fonduri europene de la... Europa.
Cum a reusit el minunea, nu ma intrebati, ca nu ma pricep la politica.
Eu sunt doar povestitorul.
Cum suma nu era chiar de ici, de colea, primarul Fanel, s-a hotarat sa dea o petrecere mare in tot satul, ca sa se bucure si supusii lui de acest eveniment din cale afara de nemaiintalnit.
Primarul Fanel facu o transmisiune in direct, de la statia radio proprie a satului, in care zise urmatorul discurs:

Primarul Fanel:

"Dragii mei! Astazi este o zi mare... mare de tot! Am primit si noi fonduri.
Nu ma intrebati cum am reusit, ca eu sunt doar primarul, nu ma pricep la politica.
Cert e ca am reusit!
Asadar, va invit astazi, pe toti, de la junele satului, la tanti Florica, sa veniti in fata Sfatului, la barul Troaca de Margaritar, sa petreceti.
Avem mancare indestulatoare, avem vin la ulcica, rachiu de prune... muzica buna... am chemat chiar si o trupa pe numele ei Eluveitie. Am auzit ca ei canta folk metal. Folkul e pentru popor!
M-am gandit chiar, sa facem o traditie din aceasta zi, ca semn al recunostintei noastre pentru cei de la Euro....mmm...pa.
Ma scuzati, am o tuse care ma supara!
In concluzie, de astazi si pururea, vom numi aceasta sarbatoare PorkFest (daca Berlinu are, noi de ce n-am avea?).
Am vrut sa gasesc si un slogan potrivit pentru al nostru PorkFest, dar, nimic nu se poate compara cu sloganul sucevenilor: "Care-i treaba la Suceava? Bei mananci si stai dijeaba".
Cu toate astea, cel mai potrivit slogan, in afara de cel al sucevenilor, eu cred ca este:
VENITI SA LUATI SLANINA!

Partea frumoasa e ca vom avea si un concurs interactiv, cu premii, pentru scolari.
Pentru ca acum imi permit, l-am chemat pe domnul Amedescu de la AMD, sa va explice cum sta treaba cu acest concurs. Vi-l dau la telefon sa va zica el despre ce e vorba. A da... in direct, mama ma-sii... de radio."


Domnul Amedescu:

"Buna ziua, Cotofanesti!
Ma numesc Amedescu, si cum zicea si primarul Fanel, astazi, o sa avem la nou infintata sarbatoare PorkFest, un concurs pentru elevii comunei.
Premiile vor costa in trei procesoare de ultima generatie, de la firma pe care o reprezint, AMD, si anume:

AMD Athlon 64 X2 775,
AMD Phenom II X3 740,
AMD Phenom II X4 820.

Aceste trei procesoare, vor fi date celor mai informati trei elevi din comuna Cotofanesti.
Asa ca, tot ce vreau de la voi, este sa-mi descrieti aceste procesoare asa cum stiti voi mai bine!
Cine le va descrie cel mai bine, va primi premiul. Cate un procesor aferent descrierii!
De ce am ales modalitatea asta de concurs? Pentru ca, nu are rost sa dam premiile cuiva ce nu e constient de ceea ce castiga.
Asa ca, astept elevii pasionati de informatica la PorkFest, sa le dam premiile!"


Auzind discursurile primarului Fanel si al domnului Amedescu, invatatoareai Marghioala, de la 1-4, ii veni o idee sclipitoare. Cum niciunul din elevii ei nu aveau habar cum sa foloseasca un computer, daca nu avea sa intervina, nimeni nu ar fi castigat concursul.
Ce nimeni nu stia, este ca, invatatoarea Marghioala era absolventa a Facultatii de Informatica din Bucuresti, dar... cum nu prinsese loc la oras, sau in alta parte, se hotari sa devina invatatoare in satul ei natal.
A girl's gotta earn a living, right?
Asa ca, se hotari sa aleaga trei dintre cei mai buni elevi ai claselor ei, pe Costel, pe Maria si pe Grigore, sa ii invete pe de rost caracteristicile celor trei procesoare de ultima generatie, astfel incat, sa se poata castiga premiul.
Zis si facut!

Pana dupa-amiaza, Costel, Maria si Grigore, deja invatasera pe de rost caracteristicile celor trei procesoare minune.

Sarbatoarea se anunta plina de voie buna. Mirosul de carne de porc prajita, slaninuta si tuiculita fiarta plutea ca un norisor de-asupra Cotofanestiului. Primarul Fanel isi privea cu mandrie realizarile, cococat pe un jilt urias, asezat in mijlocul barului Troaca de Margaritar.

Concursul statea sa inceapa.
Domnul Amedescu isi astepta concurentii.

Domnul Amedescu:

Bun, ia sa vedem. Primul procesor va fi inmanat acelui elev ce il va descrie cel mai bine. Pe cine avem inscris la aceasta proba?

Din multime aparu Costel, bolborosind ceva in gand...

-Cum te numesti tu, baietel? intreba domnul Amedescu.
-Costel, domnule.
-Bine Costelus, ia sa vedem, ce procesor vei descrie tu?
-Procesor AMD Athlon 64 X2 775, domnule.
-Bine, ia sa vedem, ce caracteristici are acest procesor?

- Seria: AMD Athlon 64 X2
Nucleu: Kuma
Frecventa procesor (MHz): 2700
CPU Socket: AM2+
FSB (MHz): 1800
...domnule!

-Foarte bine, Costelus! Procesorul este al tau!

Din multime, se auzi un "Bine maaaaaaaa!!!" in cor...

-Ia liniste! replica primarul Fanel, de pe jiltul sau.

Domnul Amedescu avea sa anunte proba numarul doi, pentru cel de-al doilea procesor. Din multime aparu Maria.

-Cum te numesti tu, domnisoara? intreba Amedescu.
-Maria.
-Ia spune tu, Maria, pentru ce procesor concurezi?
-Pentru AMD Phenom II X4 820.
-Te ascultam, Maria!
-Procesorul AMD Phenom II X4 820, are AMD Socket AM3, Frecventa 2600 MHz, Bus Speed 1800 MHz, Tehnologie de fabricatie 45 nm, Putere termica 95 W, Cache L2 4096 KB... atata stiu, continua Maria rusinata...

-Nu-i nimic, Maria, stii suficient pentru a-l castiga! Felicitari!

Din multime se auzi aceasi bucurie frenetica, urmata de chiuituri si aplauze.

-Si pentru al treilea procesor, pe cine avem?

-Pe mine! Se auzi o voce pitigaiata din multime!
-Cine esti tu? intreba domnul Amedescu.
-Vasile!!! Vreau sa vin! Am emotii...
-Hai printre noi Vasile! Aplaudati-l, doamnelor si domnilor!

Invatatoarea Marghioala se uita intrigata din multime...

Vasile veni timid langa domnul Amedescu.
-Ia spune, Vasile, care sunt caracteristicile lui AMD Phenom II X3 740?
-A lu' cine? Eu am venit sa zic ca o iubesc pe Maria... si ca vreau sa o iau de sotie, cand o sa fac 13 ani.

-Ia sa vedem, altcineva... care stie raspunsul la intrebarea mea...?
Din multime, aparu Grigore, inima invatatoarei Marghioala revenind la loc.
-Asa, cum te numesti? intreba domnul Amedescu.
-Grigore!
-Bine Grigore, ia spune-mi, cum imi descrii tu acest procesor?
-Pai, procesorul AMD Phenom II X3 74 este un triple-core denumit Phenom II X3 740, are o frecventa de 3.0 GHz, cu 200 MHz mai mult decat versiunea 720 disponibila momentan, 6MB de memorie cache L3 si un consum TDP de 95W.

-Felicitari si tie, copile! Observ ca satul Cotofanesti este un sat plin de copii inteligenti! Acum ca acest concurs s-a incheiat si am descoperit castigatorii, sa petrecem maiiiiiii!!!

Dupa incheierea concursului, invatatoarea Marghioala realiza ceva. Copii nu aveau la ce sa foloseasca aceste procesoare, pentru ca nu aveau calculatoare. Astfel, tot efortul ei, de ai ajuta pe copii sa castige, fusese degeaba...

Dar ce rost avea sa stea prea mult suparata din cauza asta? Doar era PorkFest! Asa ca, invatatoarea Marghioala se puse pe mancat si dansat.


THE END

Din episodul urmator:

Marghioala ii face ochi dulci lui Amedescu la PorkFest, iar acesta, toropit de aburii alcoolului o cere in casatorie in spatele barului Troaca de Margaritar. Marghioala il pune sa promita ca le va cumpara copiilor din Cotofanesti calculatoare care sa se asorteze cu procesoarele castigate, si ca ii va gasi si ei un post pe la AMD pe la el.

Primarul Fanel, candideaza pentru un nou mandat.

Costel si Grigore incep sa vorbeasca pe messenger mai mult, si devin buni prieteni.

Vasile, o asteapta in fiecare zi pe Maria de la scoala, ca sa-i care cartile.

See you next time!






Articol scris pentru concursul SuperBlog2009.