Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 februarie 2011

Cine-File (2) Chloe 2010

Julianne Moore
Deşi filmul e văzut de săptămâni bune, abia acum am chef să-l recomand. 
Unii îl considerau psihologic. Poţi să-i zici şi-aşa, numai că noţiunea de film psihologic a devenit atât de clişeistică în ultima vreme că mi se face rău. Cum apare un film unde nu-şi împart ăia pumni, gata: psihologie curată! Ba chiar şi dacă e cu bătaie, pumni, picioare, arte marţiale, chiar şi acolo poţi face uz de cuvântul psihologic, pentru că niciodată nu vei şti care a fost adevăratul motiv pentru care Stivăn Segal a ales să îl bată pe ăla cu un deget sau cu toată palma.

Dar, să ma întorc la oile mele. Nu de alta, dar chiar vreau să vă zic una două chestii despre un film ce mie mi s-a părut de nota 10. Acum nu ştiu cât veţi empatiza voi, că vorba aia: câţi oameni, atâtea gusturi, dar, pot măcar să fac o recomandare.

După cum urmează: Chloe.
Nu, nu voi povesti propriu-zis filmul pentru că nu vreau să stric distracţia nimănui de a viziona. Ce-i drept, nici nu e cel mai povestibil film. În orice caz, nu-l recomand homofobilor. De altfel, nu recomand nimic, niciodată homofobilor. Îl recomand oamenilor cu mintea deschisă şi gândirea tânără. 

Motivele mele pentru care am urmărit filmul cu mare interes? Am pur şi simplu un mare crush pe Julianne Moore.

duminică, 2 ianuarie 2011

Cine-File (1) Black Swan 2010

Pentru că e început de an şi pentru că lucrurile tind să se schimbe constant... iată că introduc o nouă rubrică ce va conţine recomandările mele cinefile. Nu că n-aş mai fi făcut recomandări de genul ăsta şi până acum, dar, m-am gândit că ideal ar fi să le ordonez frumos într-o rubrică ce, de azi înainte, va purta numele de Cine-File.
Rubrica va fi periodică. Nu va fi la un anumit interval pentru că totul va depinde de filmele apărute sau descoperite(pe gustul meu) şi cheful meu de-a mă uita. 

Black Swan

Producţie nou-nouţă cu Natalie Portman în rolul principal. Cum să vă spun... e genul ăăăla de film ce te lasă pur şi simplu cu un wow mare-mare în loc de părere concretă. 
Afiş oficial Black Swan
Deşi uşor abstract pentru gusturile multora, Black Swan e un soi de adevărul e dincolo de noi, pentru că mereu ai impresia că e ceva mult mai mult în spatele acţiunii decât te lasă imaginile să pricepi.
Obsesiv, calm de agresiv şi frustrant, îţi atinge acea parte a creierului ce nu credeai că există. Te face să empatizezi, să te studiezi, să-ţi analizezi propriile hăuri ale personalităţii. Ce e şmecher la toată treaba asta e că e atât de abstract, încât nu ai cum să nu te regăseşti. Un fel de toate pentru toţi.
Despre prestaţia lui Portman chiar nu am ce comenta! Un play spotless! Iar, dacă ne amintim şi de prestaţia ei din Goya's Ghosts, lucrurile încep să prindă contur plasând-o lejer pe podiumul personal.

Ca să se înţeleagă clar... Ăsta nu e un film despre balet, balerine şi frumuseţea tutu-urilor, e un film ce vizează mai mult acea lebădă neagră ce stă ascunsă în sufletul fiecăruia, gata să iasă afară şi să te preia, în momentul în care ai lăsat uşa deschisă. 

Citeam nişte recenzii pe net despre acest film, recenzii ce spuneau ceva de genul: Black Swan is a movie about a belerina going to coo-coo land. (ro: Black Swan e un film despre o balerină ce face o excursie în ţara nebunilor.)
Poţi privi şi aşa, însă, părerea mea este că aici e vorba mai mult despre descoperirea acelei părţi întunecate din sine, ce, indiferent dacă o vei descoperi sau nu la timp, ea tot va face ravagii, mâncându-ţi materia dinspre interior, puţin câte puţin, până ce toată acea negreală va fi vizibilă fără vreun fel de filtru sau ochelari speciali de văzut adevăratele feţe ale oamenilor. 

Winona Ryder
Filmul ăsta are puterea de a împărţi oamenii în două categorii. Ori îl iubeşti cu toată fiinţa ta, te regăseşti şi te împinge spre introspecţie, ori apeşi pe x şi cauţi un film cu final previzibil dar fericit. 
Şi da, e genul de film ce îl vei revedea, pentru că, de fiecare dată te va face să simţi alte şi alte imbolduri. 

Pentru cei ce o îndrăgesc pe Winona Ryder, adaug că are şi ea un rol mic. Deşi se potriveşte mănuşă rolului pe care îl are, personal i-aş fi dat mai multe replici, mai multe cadre, mai multă atenţie. But, it's just me! 

Enjoy!