Vecinu' mâţ

Nu mă întrebaţi cum îl cheamă că nu ştiu. E secretos de felul lui. Locuieşte pe la mine prin cartier şi e mare gagicar. Mai, mai că-l întrece pe Grişka.

Pregătiri de Paşte (III)

Pe drumul din centru alerga un Cuţu. Alerga săracul atât de tare, încât la spatele lui se făceau furtuni de praf mici şi multe, ce se învâltoreau la picioarele lui din spate.
Coada i se rotea asemeni unei morişti menite să-i dea viteză.
-Unde fugi, aşa cu spor într-o zi frumoasă ca asta, măi Cuţule? îl întreb eu nedumerită.
-N-am timp! N-am timp!
Din urma Cuţului alergau mulţi măcelari înarmaţi cu iatagane şi şorţuri pe care scria Kiss the Cook!
-Aşa-i trebuie, toată vară a lătrat la stele, adăugă Mielul ce stătea relaxat pe o bancă, trăgând dintr-un spice.
-Adevărat, sublinie Grişka motanul, tolănit pe o creangă, în timp ce îşi bălăngănea coada a lene.
-Ai grija, Grişko, nu te văd bine nici pe tine, am auzit că mai aduc ăştia un lot de chinezi prin Mai, să lucreze la confecţii! îi tăie macaroana Mielul.