Nu mă înțelegeți greșit, de când mă știu pur și simplu iubesc tot ce înseamnă Irlanda. Le știu istoria, le știu melodiile populare, mă fascinează poveștile lor cu leprechauns și Rumpelstiltskin-i (dare to say it three times!) și ghici de unde vine numele vechi al blogului (Keltoi Land)...?
Ei, cică azi e St. Patrick. Nimic rău în asta. O sărbătoare națională, poate cea mai mare sărbătoare pentru irlandezi (a venit Sfântul Patrick în secolul 5 pe vechiul teritoriu celtic și i-a momit pe păgâni cu un trifoi, explicându-le cum stă treaba cu Dumnezeu și cu creștinătatea).
Dar, ceea ce nu înțeleg eu este ce treabă au românii cu asta? Adică, ok, pricep că există o comunitate irlandeză și la noi, comunitate ce e absolut normal să-și sărbătorească istoria, dar, problema e că românii, chelfii de felul lor, ce-au zis: ia stai așa mă, Valentines Day (care e a noastră) s-a dus, Drago-betele (care e a noastră) dusă e și ea, gata cu 1, 8 Martie, dar noi de mâncat nu mai bem și noi ceva? Că până la cele două sărbători de Paște (ortodox și catolic) mai e. Deccci, pentru ce mai bem? Iaca e Sfântul Patrick! Ia să ne îmbrăcăm în verde și să dăm pe gât a little bottle of rum. Că așa-i stă omului bine!
Eu propun în felul următor: să facă cineva un research și să afle toaaate, dar toaaate sărbătorile naționale, ne-naționale, underground, inventate, zile de naștere ale șefilor de stat, zile de naștere ale soțiilor șefilor de stat, ale amantelor sau ale cățeilor șefilor de stat. Ei, și în felul ăsta, să se întocmească o listă Excel cu toate sărbătorile ce nu trebuiesc ratate și să fie publicată la Televiziunea Națională, pe Radio România Actualități, la Cotele Apelor... Sticlelor, la OTV și, firește în Monitorul Oficial. Ca să știm și noi din timp.
Și mai propun ca zilele în care nu există nicio sărbătoare de genul ăsta, neaoș românească, ei, zilele alea să fie votate ca și sărbători de fapt, iar restul zilelor de zbenguială să fie trecute ca zile normale în care românul se desfăşoară după bunu-i plac.
Oy!
