Maria Grandori

Cine e Maria Grandori? Vă explic la sfârşit.

Până atunci, să luăm următoarea situaţie... Există o anumită asociaţie de proprietari, dintr-un anumit oraş, de pe o anumită stradă, dintr-un anumit bloc.
Asociaţia are în plan repararea acoperişului blocului, a liftului, etc (chestii casnice... sau blocice... dacă îmi permiteţi).
Bun, şi asociaţia asta, în loc să înştiinteze fiecare locatar (în momentul în care în care acesta apare să plătească întreţinerea, sau, aşa cum e şi mai normal: să posteze un afiş la avizier că se vor bani pentru anumite reparaţii), ce face, trimite scrisori recomandate fiacărui apartament în parte. Să nu uit să menţionez că blocul are în jur de zece etaje şi foaaaarte multe apartamente. Şi, să nu uit să mai menţionez că sediul asociaţiei e la parterul blocului cu pricina...
Stau şi mă întreb, am eu prea multe pretenţii de la viaţă, sau ceva e în neregulă cu ei?
Nu de alta, dar asta, mie îmi seamană a exerciţiu de oficialitate. Ceva de genul:  uite ce mari şi tari suntem noi, şi ce frumos vă plătiţi voi singuri scrisorile pe care noi vi le-am trimis.
Că doar nu credeţi că există un fond de rulment pentru aşa ceva...
Nu, nu, orice zâmbet de la doamna administrator, orice vorbă bună de la domnul preşedinte de scară, se adaugă la nota de plată.

O a doua situaţie de genul, ar fi cea a produselor româneşti, pe care românii se feresc să le cumpere, din... ghici ce... grandomanie.
De ce să bei, în bar, o Silva sau un Ciuc, când poţi comanda lejerel un Carlsberg, că tot e ea, probabil cea mai bună bere din lume.
De ce să-ţi cumperi o pereche frumoasă de pantofi de la Suceava, când poţi da o căruţă de bani pe Nike...
De ce ai bea un Tohani sau o Busuioacă de Bohotin, când ai putea fain-frumos să dai pe gât un vin spaniol de la mama lui, din hypermarket.
Şi, cu toate că suntem trendy şi europeni (şi americani, dacă ne punem mintea) scuipăm seminţe pe pe unde apucăm, aruncăm ambalajele de ciocolăţică elveţiană pe stradă, condamnăm două tipe sau tipi care se ţin de mână pe aceaşi stradă, aruncăm cu pietre în cei ce nu sunt ca noi, cu riscul de a face cute la costumul cel nou Armani.

Şi, acum să vă zic cine e Maria Grandori.
Păi, pe Maria Grandori, o chema iniţial Mania Grandorii, şi reprezintă titlul unui film din 1971.
O legendă urbană zice că mulţi fani ai filmului, din cea perioadă, neştiind ce înseamnă această manie a grandorii, redenumeau filmul astfel, personificându-l.